Ce spune Comisia LIMES referitor la situația proiectului de restaurare "Restaurarea, consolidarea, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava”

Ca urmare a solicitării în regim de urgență primite din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale din data de 17.08.2017, prin care se dorește formularea unui punct de vedere referitor la cele mai recente întâlniri între reprezentanții ministerului, Consiliul Județean Constanța și firma responsabilă de proiectarea și asistența tehnică a proiectului Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava, Comisia Națională LIMES declară următoarele:
Comisia Națională LIMES (în continuare CNL) salută reluarea, de către actuala conducere a MCIN și a Consiliului Județean Constanța, a demersurilor necesare privind finalizarea proiectului de restaurare a cetății Capidava, întrerupt din motive independente de beneficiar, proiectant sau colectiv științific al șantierului arheologic în luna decembrie 2015.
În urma declarației Comisiei Naționale Limes din data de 5 octombrie 2016 (http://www.cultura.ro/declaratia-comisiei-nationale-limes-autenticitatea-siintegritatea-cetatii-antice-capidava), Comisia Națională de Arheologie și Comisia Națională a Monumentelor Istorice, funcționând pe lângă Ministerul Culturii și Identității Naționale, au primit solicitarea să desemneze câte doi reprezentanți care să constituie o comisie ad hoc pentru analiza celor semnalate, pe baza căreia Ministerul Culturii și Identității Naționale să poată formula ulterior un punct de vedere avizat. Această comisie s-a deplasat la Capidava în data de 8 noiembrie 2016, unde a avut loc o întâlnire cu firma proiectantă, beneficiarul – Consiliul Județean Constanța, primăria locală, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, respectiv coordonatorul științific al șantierului. Raportul rezultat a fost depus ulterior la MC (6852/ 06.12.2016). Concluziile acestui raport au fost analizate în cursul lunilor decembrie 2016 și ianuarie 2017 de către plenul Comisiei Naționale de Arheologie și al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, care a recunoscut justețea problemelor semnalate și a recomandat avansarea unor soluții punctuale, după reunirea reprezentanților beneficiarului, proiectanții și coordonatorul științific al șantierului. CNA și CNMI au cerut ca acele soluții, după ce vor fi agreate de către părți, să fie prezentate spre informare plenului fiecăreia, problema fiind considerată una prioritară.
Deblocarea impasului administrativ referitor la reluarea lucrărilor și finalizarea proiectului s-a produs în cursul lunilor iulie-august 2017, când au fost inițiate mai multe întâlniri între reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, ai Consiliului Județean Constanța, ai firmei care a proiectat lucrarea și coordonatorul științific al șantierului. În urma acestora, Ministerul Culturii și Identității Naționale a formulat (adresa 5440/10.08.2017) către Consiliul Județean Constanța, asocierea SC Logic Sistem Com SRL şi SC Abral Art Product SRL, respectiv Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un număr de 18 observații tehnice, rezultate din raportul comisiei mixte CNA-CNMI din 8 noiembrie 2016, așteptând răspuns punctual din partea proiectantului. Răspunsul Abral Art Product la fiecare dintre aceste puncte a fost făcut prin adresa nr. 71/16.08.2017, comunicată de către direcția de specialitate a Ministerului Culturii și Identității Naționale către Comisia Națională Limes în data de 17.08.2017.

Pornind de la acest ultim document oficial, Comisia Națională LIMES constată:
- disponibilitatea proiectantului și asumarea din partea acestuia, ca parte a restului de lucrări rămas pentru finalizarea proiectului, a coordonării operațiunilor de marcare pe paramentul monumentului a cotei de la care s-a făcut intervenția, respectiv a fazelor istorice și principiului co-vizibilității acestora. Proiectantul a propus realizarea acestor obiective la finalul intervențiilor constructive, în faza operațiunilor de finisare, cu tehnici și materiale adecvate, care să asigure rezistența în timp a marcajelor. Remarcăm, din nou, disponibilitatea proiectantului pentru însoțirea acestor operațiuni cu panouri informative, conținând desene și imagini, pentru a face inteligibile fazele istorice și intervențiile asupra monumentului;
 - disponibilitatea proiectantului pentru o evaluare temeinică, direct în teren, referitoare la oportunitatea și modalitățile concrete de înlocuire/remediere a unor blocuri de piatră din paramentul curtinelor și al compunerii apareiajului turnurilor cetății (opus quadratum);
 - renunțarea la unele dintre intervențiile propuse în proiectul inițial, datorită unor factori independenți: cercetare arheologică insuficientă sau care ar necesita o desfășurare îndelungată; cercetare care ar trebui să se desfășoare la limita falezei instabile dinspre Dunăre, în condiții dificile sau care ar impune ulterior soluții tehnice complicate de fixare a zidăriei puse în evidență (curtina J). Proiectantul propune aici doar stabilizarea zidurilor deja evidențiate, soluție cu care suntem în principiu de acord;
 - disponibilitatea pentru refacerea într-o formulă nouă, sigură și adecvată, a turnului belvedere, a cărui structură este actualmente compromisă. Vor fi necesare, de asemenea, explicații clare privind analogiile folosite pentru această construcție, conform explicațiilor proiectantului general din ultimul răspuns formulat (adresa nr. 71/16.08.2017);
 - disponibilitatea pentru intervenții discutate, nuanțate și adaptate de către proiectant, în funcție de situațiile semnalate de către colectivul arheologic la obiective cum sunt termele militare ale cetății din sec. II-III p. Chr. sau biserica paleocreștină din sec. VI, după consultarea Comisiei Naționale de Arheologie;
Comisia Națională Limes constată menținerea unor puncte care nu au primit încă o soluție agreată de către proiectant, de comun acord cu cei care au realizat cercetarea arheologică preventivă sau sunt responsabili cu derularea cercetărilor arheologice sistematice din zonă. CNL solicită pe această cale proiectantului prezentarea tehnică sistematică a acelor argumente științifice pe baza cărora și-a fundamentat poziția, cu desene, fotografii, schițe, rapoarte arheologice pentru situații cum ar fi cele legate de accesul în turnul nr. 5, elementele de recompunere a arcului deasupra accesului în turnul nr. 6, urmele zidului medieval de pe curtina G, urmele paramentului pentru zidul ”castrului târziu” de la finalul sec. VI sau rezolvarea găsită pentru curtina H etc. Doar o asemenea fundamentare poate fi reținută ca soluție finală de punere în operă și în deplin respect față de monument.
Comisia Națională Limes ia notă de explicația proiectantului referitoare la dimensiunile portului antic, care a precizat că ”intervențiile de completare executate până în prezent s-au realizat conform proiectului avizat” și că ”pentru stabilirea înălțimii zidului debarcaderului au fost luate în considerare cotele fundațiilor construcțiilor alipite acestuia așezate direct pe stâncă sau pe pe un strat de umplutură din pământ și variațiile anuale de nivel ale apelor Dunării”. Comisia Națională Limes adresează proiectantului solicitarea de a furniza suportul grafic aferent acestui volum de zidărie, prin care să explice cum înțelege funcționarea instalației portuare, cum se făcea încărcarea și descărcarea mărfurilor, tocmai în raport cu fluctuațiile Dunării și posibilul acces spre cetate, pe terase succesive, împreună cu soluții concrete de prezentare inteligibilă și propuneri pentru lucrări de ambientare și punere în context a instalației respective.
 Comisia Națională Limes consideră că finalizarea acestui proiect este importantă pentru conservarea părților structurale originale ale monumentului, pentru soarta și rolul său public și înțelege să monitorizeze pe mai departe nivelul înalt al calității intervențiilor, la fel și colaborarea permanentă în spirit și faptă a celor implicați în finalizarea proiectului în bune condiții. Este esențial ca intervențiile să afecteze cât mai puțin monumentul și să fie reversibile, cf. principiilor internaționale la care România a aderat. Comisia Naţională Limes constată disponibilitatea la un dialog ştiinţific constructiv a tuturor părţilor implicate în ducerea la bun sfârşit a acestui proiect, salutând încă o dată implicarea directă a domnului Ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale în deblocarea acestui dialog. Considerăm că singura cale pentru finalizarea în condiţii optime a acestui proiect este continuarea acestui dialog, pe baza căruia se pot găsi cele mai bune soluţii de corectare a aspectelor semnalate de către noi şi de către comisia specială desemnată de Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Comisiei Naţionale de Arheologie.
În conformitate cu criteriile de autenticitate şi integritate ale UNESCO, Comisia Naţională Limes reafirmă ataşamentul ei necondiţionat la aceste criterii, singurele capabile să asigure prezervarea şi punerea în valoare din punct de vedere muzeal şi turistic a unor monumente de tipul celui de la Capidava. Reamintind că, din păcate, probleme similare au fost constatate şi la implementarea altor proiecte de consolidare şi restaurare a unor obiective ale epocii romane din România (Alba Iulia = Apulum, Moigrad = Porolissum sau Drobeta Turnu-Severin). Comisia Naţională Limes se pronunţă ferm împotriva unor soluţii de restaurare care pot afecta grav autenticitatea şi integritatea monumentului. În aceste condiţii, credem cu tărie că soluţiile de corectare, agreate de toate părţile implicate în implementarea proiectului de restaurare de la Capidava, se vor constitui într-un ghid de bune practici sui generis care să nu mai permită pe viitor, în momentul implementării altor proiecte de restaurare a unor obiective antice de pe teritoriul României, adoptarea unor soluţii neconforme cu principiile UNESCO şi în totală contradicţie cu recomandările Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Comisiei Naţionale de Arheologie.