CN APMC, precizări referitoare la Master Planul Portului Constanţa

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA (CN APM) Constanţa, în calitate de autoritate contractantă a proiectului Master Planul Portului Constanţa, a remis un comunicat cotidianului ZIUA de Constanţa, în care precizează faptul că acest proiect este viziunea consultantului, Asocierea „Ernst&Young – Inros Lackner”, urmare a celor 33 de consultări pe care le-a avut cu agenţii economici care activează pe platforma portuară, cu autorităţile locale, cu asociaţiile profesionale reprezentative, cu instituţii implicate în activitatea portuară. Consultantul va ţine cont în elaborarea Master Planului de evoluţia traficului şi de tendinţele observate în ultimii ani în porturile maritime româneşti.
 
Scopul Master Planului este de a realiza o planificare strategică a portului pe termen mediu şi lung (până în 2040), în condiţiile asigurării unei continuităţi a dezvoltării portuare, cu exploatarea eficientă a resurselor şi infrastructurii existente, orientate spre necesităţile reale ale pieţei, în condiţii de eficienţă şi în contextul competiţiei cu alte porturi, se arată în comunicatul citat.
 
Conform caietului de sarcini, Master Planul nu este un document restrictiv şi obligatoriu. Porturile operează într-un mediu comercial dinamic şi este esenţial ca ele să aibă flexibilitatea de a se adapta la cerere în contextul competiţiei. Rolul unui Master Plan este de a sprijini autoritatea în procesul decizional. Nu toate propunerile de proiecte din Master Plan este obligatoriu să fie aplicate, oportunitatea acestora fiind dependentă de evoluţia pieţei, a trendurilor din domeniul transporturilor. De asemenea, există posibilitatea introducerii unor noi proiecte de dezvoltare dacă acestea se dovedesc oportune şi orientate spre necesităţile pieţei.
       
În viziunea consultantului, Asocierea „Ernst&Young – Inros Lackner”, reconversia  Portului Vechi se preconizează să se realizeze pe termen lung, până în anul 2030. Menţionăm că această idee nu este nouă, aceasta fiind cuprinsă şi în anteriorul Master Plan elaborat de JICA în anul 2002, avându-se în vedere datele statistice cu privire la operarea în zonă, se mai notează în comunicat.
 
Conform Raportului Planuri Alternative de Dezvoltare din cadrul proiectului, motivele pentru care este necesară transformarea acestei zone, se referă la „adâncimile reduse pentru operare (8,25 m), spaţiul limitat de manevră la ţărm, distanţele mari până la spaţiile de depozitare, dotările vechi şi ineficiente de manipulare şi depozitare, proximitatea faţă de centrul istoric al oraşului (poluare fonică, emisii de praf şi de carburanţi), căile de transport deficitare, atât rutiere cât şi pe căi ferate. Pe de altă parte, din cauza activităţilor portuare desfăşurate în zonă, atractivitatea Constanţei pentru turismul de croazieră este extrem de redusă (munţi de fier vechi, traficul de mărfuri, liniile de cale ferată).”
 
Consultantul subliniază în acest raport că „Portul Vechi nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare ale unui port modern, iar zona trebuie reprofilată într-o zonă urbană, comercială şi de recreere, legată de centrul istoric al oraşului. Avantajele care rezultă pentru turism şi dezvoltarea oraşului, precum şi valoarea adăugată provenită din extinderea şi dezvoltarea activităţilor neproductive şi a celor de agrement/recreere, sunt mult mai ridicate decât veniturile destul de scăzute ale CN APM SA şi mediul economic rezultate din manipularea mărfurilor”.
 
În acest sens, din datele CN APM SA Constanţa pentru anul 2014, rezultă faptul că în Portul Vechi gradul de ocupare a danelor este foarte redus.
De exemplu, în dana 1 gradul de ocupare a fost de 15%, în dana 2 – 23%, dana 3 – 11%, dana 4 – 37%, dana 5 – 3%, dana 6 – 1%. În danele 7, 11, 12, 13, 14, 15 şi 16 gradul de ocupare în 2014 a fost zero. În dana 20 s-a înregistrat grad de ocupare 8%, iar in dana 21 – 54%. Traficul de mărfuri,  anul trecut, din danele de la 1 la 21 a fost de 839.171 tone şi reprezintă 1,5% din traficul total. Marfa operată în aceste dane este fier vechi, cherestea, tractoare vechi şi sare. Aşa cum reiese din aceste informaţii, potenţialul economic al Portului Vechi este redus, consultantul considerând şi estimând că transformarea zonei va genera mai multe venituri, investiţii şi locuri de muncă.
 

Asocierea „Ernst&Young – Inros Lackner” precizează în documentele de lucru că „aceste măsuri de dezvoltare nu fac obiectul prezentului Master Plan. Pentru acestea este nevoie de un plan de urbanism, de concursuri de arhitectură, de proiecte de turism, etc, care să aibă în vedere conservarea clădirilor istorice din Portul Vechi, modernizarea lor în obiective comerciale, turistice, recreaţionale şi de agrement şi integrarea lor în noua zonă urbană. Prin urmare, măsurile de dezvoltare pe termen mediu sunt considerate ca fiind etapele pregătitoare.”
 
CN APM SA Constanţa respectă prevederile legale referitoare la consultările pe acest proiect. Consultările publice sunt prevăzute, conform legislaţiei în vigoare, în cadrul procedurii de evaluare de mediu. În acest sens, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a transmis către CN APM SA decizia de demarare a procedurii de evaluare adecvată de mediu, în cadrul căreia va avea loc consultarea publică a tuturor entităţilor indicate de către agenţie.
 
Potrivit comunicatului, prezentarea livrabilului „Strategia de dezvoltare a Portului Constanţa” se va desfăşura în contextul precizării din Caietul de Sarcini: „Strategia de Dezvoltare a Portului Constanţa va fi elaborată împreună cu Master Planul şi prezentată şi discutată cu factorii de decizie din CN APM SA Constanţa şi alte entităţi reprezentative (MTI, etc.).” Întâlnirea cu operatorii portuari nu are statut de consultare publică, dar am apreciat reprezentanţii comunităţii portuare ca fiind entităţi reprezentative.