ICCJ Prin faptele lor, Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza afectau funcţionarea instituţiilor statului

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la ICCJ arată, în motivarea deciziei de arestare a lui Andrei Hrebenciuc şi a lui Gheorghe Paltin Sturdza, că, prin faptele lor, cei doi afectau buna funcţionare a instituţiilor statului, contribuind la disoluţia autorităţii, scrie Mediafax.
 
"Cei doi inculpaţi sunt acuzaţi de comiterea unor infracţiuni de corupţie şi a altor infracţiuni grave iar privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. În plus, prin faptele lor inculpaţii afectau buna funcţionare a instituţiilor statului, contribuind la disoluţia autorităţii şi la generarea unei imagini negative din partea publicului", menţionează, în motivarea deciziei, judecătorul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
 
Conform documentului citat, lăsarea în libertate a lui Andrei Hrebenciuc şi a lui Paltin Sturdza, având în vedere modalitatea concretă în care rezultă că s-au comis faptele, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât s-ar generează un sentiment e insecuritate în rândul societăţii civile, "s-ar produce temerea că justiţia nu acţionează suficient de ferm şi ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare".
 
"Împrejurarea că inculpaţii nu au antecedente penale, au studii superioare, sunt bine integraţi social, nu este de natură să micşoreze starea de pericol pentru ordinea publică.(...) Noţiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înţeleasă doar ca o primejdie concretă şi imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică şi o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpatul asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni ce aduc atingere sănătăţii societăţii este cercetat în stare de libertate", conform motivării instanţei.
 
Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza au fost arestaţi preventiv, în 24 octombrie, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a admis astfel cererea procurorilor DNA Braşov.