În 2015, au dispărut 14 şefi de consilii judeţene!

În an electoral, 14 judeţe sunt conduse de interimari, după ce titularii şi-au pierdut posturile, cei mai mulţi din cauza problemelor cu justiţia. Pe de altă parte, Guvernul a refuzat să organizeze alegeri parțiale. Dintre cei 14 președinți de consilii județene care şi-au pierdut fotoliile, opt sunt de la PSD, cinci de la PNL şi unul de la UNPR. În cele mai multe cazuri, procurorii anticorupţie şi inspectorii de integritate au fost cei care le-au scurtat mandatele şefilor de judeţ din Cluj, Hunedoara, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Argeş, Mehedinţi, Arad, Braşov, Botoşani, Buzău şi Prahova. Doi dintre ei, Gheorghe Bunea Stancu și Constantin Nicolescu, au fost condamnați cu executare, iar Culiță Tărâță și Ion Câlea au murit.

Nicuşor Constantinescu susţine că se încalcă Legea Fundamentală prin faptul că mandatele şefilor de Consiliu Judeţean sunt suspendate fără o decizie definitivă a instanţei.

Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte CJ Constanţa: „Dacă o iei numai arătând imagini cu cătuşe, cu arest, cu nişte case şi nişte maşini care nu aparţin celor reţinuţi sau arestaţi, sigur că lumea care este săracă spune domnule ăsta e un hoţ, un tâlhar, un criminal.

Anchetat pentru fapte de corupţie şi aflat sub control judiciar, Mircea Cosma, de la Prahova, dă vina pe Parlament pentru că o treime dintre şefii de consilii judeţene nu îşi pot exercita mandatul.

Mircea Cosma, fostul preşedinte CJ Prahova: „Noi avem astăzi când vorbim un Parlament fără parlamentari, care nu sunt în stare să armonizeze legislaţia acestei ţări astfel încât să nu existe confuzii. DNA-ul aplică nişte legi care sunt aprobate de Parlament, deci eu DNA-ului nu-i văd nicio vină, DNA-ul aplică nişte legi, aceste legi sunt date de Parlament”.

După ce s-a aflat în mijlocul unui scandal penal, Adrian Duicu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, este precaut.

Adrian Duicu, fostul preşedinte CJ Mehedinţi: „Nu, nu, sunt cu probleme, am probleme chiar nu vreau să comentez”.

Perspectiva analiştilor politici este însă cu totul alta.

Andrei Ţăranu, analist politic: „Când a început lupta anticorupţie marea majoritate a acestor preşedinţi de consilii judeţene au fost primii care au intrat în atenţia DNA pentru că ei au fost ceea ce s-a numit baronii. Practic, ceea ce au făcut preşedinţii de consiliu judeţean a fost o anumită formă de feudalizare a judeţelor”.


În decembrie 2015, Marian Oprișan, de la Vrancea, a fost primul președinte de consiliu județean achitat la finalul unui proces care a durat aproximativ nouă ani.

 www.digi24.ro