Reportaj Euronews „În aşteptarea Schengen. România, noua poartă către paradisul şi iadul imigranţilor”
Reportaj Euronews: „În aşteptarea Schengen. România, noua poartă către paradisul şi iadul imigranţilor”
11 Apr, 2015 16:10
ZIUA de Constanta
2228
Marime text
Un reportaj Euronews despre imigranţii care încearcă să intre în Europa ilegal, pe mare, prin România, vorbeşte despre provocările ridicate de aderarea la spaţiul Schengen. România nu este încă parte a zonei fără frontiere Schengen, însă aşteaptă să adere şi îşi demonstrează buna credinţă în securizarea frontierelor externe ale Europei, arată reportajul.
Pentru ofiţerul de la Garda de Coastă Ciprian Popa, securizarea frontierei UE înseamnă patrularea pe Marea Neagră, unde România are de-a face cu un fenomen nou: mici bărci pline cu refugiaţi traversează din Turcia, îndreptându-se către Europa de Vest. Deocamdată, numărul lor este mic, mult mai mic decât în Mediterană, însă cifrele sunt în creştere, arată reportajul Euronews.
Pentru aceşti refugiaţi de pe Marea Neagră, România a devenit poarta către Europa şi către visul unei vieţi departe de războiul sau sărăcia din propriile lor ţări aflate în ruină. Mulţi îşi riscă viaţa ca să treacă în Europa. Într-o noapte, marea era agitată în timpul unei furtuni şi Popa şi echipa lui au detectat o mică ambarcaţiune aflată în derivă, aruncată de valuri. Au salvat 70 de oameni de pe acea barcă. Cei mai mulţi fugeau de războiul din Siria. Printre ei se afla şi Huner, o fetiţă de 5 luni din Turcia, născută într-o tabără de refugiaţi sirieni. Numele ei înseamă „artă” în kurdă, iar tatăl ei, Ali Kawa, de 27 de ani, visează ca ea să ajungă într-o zi cântăreaţă. Ali şi soţia lui au fugit din Kobani, oraşul din nordul Siriei atacat de teroriştii din Statul Islamic. Ei au plătit 6.000 de euro ca să fie aduşi din Siria în Europa.
Imigranţii ilegali sunt vânaţi cu ajutorul centrului de supraveghere a frontierelor din portul Constanţa.
„Nimeni nu poate intra pe teritoriul UE nedetectat, pentru că avem echipament foarte bun şi eficient – cu el putem detecta ambarcaţiuni mai mici de 20 de metri, de la o distanţă de 12 mile marine”, spune Mădălina Zamfir, de la Garda de Coastă.
Dacă intră în Schengen, România s-ar putea confrunta cu mult mai mulţi imigranţi peste câţiva ani, se precizează în reportajul Euronews.
La Galaţi, familiile salvate de poliţiştii de frontieră ai lui Popa sunt adăpostite într-un centru pentru solicitanţii de azil, finanţat de UE. Un refugiat sirian care a fugit din Aleppo, unde era frizer, spune că acasă i-au rămas copiii, pe care vrea să îi aducă aici. Se teme, însă, că traficanţii îi vor păcăli aşa cum au făcut-o şi cu el.
„Traficanţii turci mi-au trimis poze pe telefon cu barca care ne va transporta: arăta de 5 stele. Şi mi-au spus că drumul din Turcia în România, pe Marea Neagră, va dura doar 10 ore. Dar nu era niciun yacht, era doar o barcă veche, fără mâncare, iar în loc de 10 ore ne-a luat 48 de ore”, povesteşte sirianul.
Pe la jumătatea drumului, a început furtuna, iar traficanţii au început să le dea ordine refugiaţilor. „Fără telefoane, fără fumat! Nimic! Atmosfera a devenit foarte tensionată şi ameninţătoare. Apoi au venit valurile uriaşe”, îşi aminteşte sirianul.
Frizerul din Aleppo s-a înţeles cu traficanţii la Istanbul. Urma să le plătească 9.500 de euro ca să-l ducă din Turcia în Germania, cu ajutorul unor grupări criminale din România.
„Ca să fiu sigur că ajung în Germania, banii au fost depozitaţi la altcineva. Când ajungeam în Germania, trebuia să-l sun şi el dădea banii unei a treia persoane”, spune sirianul.
Pentru că acum se află în România, el şi alţi refugiaţi nu şi-au plătit traficanţii complet, aşa că primesc telefoane de ameninţare. Li se cere să fugă şi li se promite că vor fi duşi în Germania mai departe. Doar unul din 4 paturi este ocupat la centrul din Galaţi. Cei mai mulţi refugiaţi nu vor să rămână în România, ci vor să ajungă în Europa de Vest. La sediul Poliţiei de Frontieră din Bucureşti, ofiţerii lucrează cu echipament sofisticat de la compania franco-germană EADS. În contractul, atribuit cu ani în urmă, fără licitaţie, există suspiciuni de corupţie a oficialilor români din partea firmei. Procurorii din Munchen anchetează acest contract. Comisia Europeană spune că România este pregătită tehnic să adere la Schengen, însă câteva ţări precum Franţa, Germania sau Olanda s-au opus. Poliţiştii de frontieră români sunt frustraţi.
„Facem o treabă bună la frontieră. Şi au fost investiţi foarte mulţi bani pentru securizarea frontierelor externe ale EU. Banii contribuabililor europeni şi români”, spune Liviu Marius Galoş, directorul adjunct al Poliţiei de Frontieră.
Refugiaţii din Galaţi nu vor aştepta însă ca acest lucru să se întâmple şi vor încerca să ajungă în Europa de Vest. Ali şi familia lui vor să ajungă în Austria.
Pentru ofiţerul de la Garda de Coastă Ciprian Popa, securizarea frontierei UE înseamnă patrularea pe Marea Neagră, unde România are de-a face cu un fenomen nou: mici bărci pline cu refugiaţi traversează din Turcia, îndreptându-se către Europa de Vest. Deocamdată, numărul lor este mic, mult mai mic decât în Mediterană, însă cifrele sunt în creştere, arată reportajul Euronews.
Pentru aceşti refugiaţi de pe Marea Neagră, România a devenit poarta către Europa şi către visul unei vieţi departe de războiul sau sărăcia din propriile lor ţări aflate în ruină. Mulţi îşi riscă viaţa ca să treacă în Europa. Într-o noapte, marea era agitată în timpul unei furtuni şi Popa şi echipa lui au detectat o mică ambarcaţiune aflată în derivă, aruncată de valuri. Au salvat 70 de oameni de pe acea barcă. Cei mai mulţi fugeau de războiul din Siria. Printre ei se afla şi Huner, o fetiţă de 5 luni din Turcia, născută într-o tabără de refugiaţi sirieni. Numele ei înseamă „artă” în kurdă, iar tatăl ei, Ali Kawa, de 27 de ani, visează ca ea să ajungă într-o zi cântăreaţă. Ali şi soţia lui au fugit din Kobani, oraşul din nordul Siriei atacat de teroriştii din Statul Islamic. Ei au plătit 6.000 de euro ca să fie aduşi din Siria în Europa.
Imigranţii ilegali sunt vânaţi cu ajutorul centrului de supraveghere a frontierelor din portul Constanţa.
„Nimeni nu poate intra pe teritoriul UE nedetectat, pentru că avem echipament foarte bun şi eficient – cu el putem detecta ambarcaţiuni mai mici de 20 de metri, de la o distanţă de 12 mile marine”, spune Mădălina Zamfir, de la Garda de Coastă.
Dacă intră în Schengen, România s-ar putea confrunta cu mult mai mulţi imigranţi peste câţiva ani, se precizează în reportajul Euronews.
La Galaţi, familiile salvate de poliţiştii de frontieră ai lui Popa sunt adăpostite într-un centru pentru solicitanţii de azil, finanţat de UE. Un refugiat sirian care a fugit din Aleppo, unde era frizer, spune că acasă i-au rămas copiii, pe care vrea să îi aducă aici. Se teme, însă, că traficanţii îi vor păcăli aşa cum au făcut-o şi cu el.
„Traficanţii turci mi-au trimis poze pe telefon cu barca care ne va transporta: arăta de 5 stele. Şi mi-au spus că drumul din Turcia în România, pe Marea Neagră, va dura doar 10 ore. Dar nu era niciun yacht, era doar o barcă veche, fără mâncare, iar în loc de 10 ore ne-a luat 48 de ore”, povesteşte sirianul.
Pe la jumătatea drumului, a început furtuna, iar traficanţii au început să le dea ordine refugiaţilor. „Fără telefoane, fără fumat! Nimic! Atmosfera a devenit foarte tensionată şi ameninţătoare. Apoi au venit valurile uriaşe”, îşi aminteşte sirianul.
Frizerul din Aleppo s-a înţeles cu traficanţii la Istanbul. Urma să le plătească 9.500 de euro ca să-l ducă din Turcia în Germania, cu ajutorul unor grupări criminale din România.
„Ca să fiu sigur că ajung în Germania, banii au fost depozitaţi la altcineva. Când ajungeam în Germania, trebuia să-l sun şi el dădea banii unei a treia persoane”, spune sirianul.
Pentru că acum se află în România, el şi alţi refugiaţi nu şi-au plătit traficanţii complet, aşa că primesc telefoane de ameninţare. Li se cere să fugă şi li se promite că vor fi duşi în Germania mai departe. Doar unul din 4 paturi este ocupat la centrul din Galaţi. Cei mai mulţi refugiaţi nu vor să rămână în România, ci vor să ajungă în Europa de Vest. La sediul Poliţiei de Frontieră din Bucureşti, ofiţerii lucrează cu echipament sofisticat de la compania franco-germană EADS. În contractul, atribuit cu ani în urmă, fără licitaţie, există suspiciuni de corupţie a oficialilor români din partea firmei. Procurorii din Munchen anchetează acest contract. Comisia Europeană spune că România este pregătită tehnic să adere la Schengen, însă câteva ţări precum Franţa, Germania sau Olanda s-au opus. Poliţiştii de frontieră români sunt frustraţi.
„Facem o treabă bună la frontieră. Şi au fost investiţi foarte mulţi bani pentru securizarea frontierelor externe ale EU. Banii contribuabililor europeni şi români”, spune Liviu Marius Galoş, directorul adjunct al Poliţiei de Frontieră.
Refugiaţii din Galaţi nu vor aştepta însă ca acest lucru să se întâmple şi vor încerca să ajungă în Europa de Vest. Ali şi familia lui vor să ajungă în Austria.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii