Însărcinatul cu afaceri al SUA, Duane Butcher „Vom continua să susţinem România să asigure transparenţă şi previzibilitate”

Discursul însărcinatului cu afaceri al SUA, Duane Butcher, la Bursa de Valori Bucureşti, cu ocazia aniversarii a trei ani de la listarea Fondului Proprietatea.

„Domnule ministru delegat Voinea, domnule Sobolewski, domnule Anghel, domnule Mobius, distinşi oaspeţi, Îmi face mare plăcere să mă aflu astăzi aici pentru a sărbători trei ani de la listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti.

În ultimii trei ani, valoarea activului net pe acţiune al Fondului a crescut cu 22%. Preţul acţiunilor sale a înregistrat un nivel record în decembrie 2013. Fondul Proprietatea este în prezent cel mai mare fond de investiţii închis din lume.

Întâlnirile cu investitori organizate de Fondul Proprietatea au prezentat România şi companiile româneşti investitorilor străini, trezind interesul acestora faţă de piaţa românească de capital şi de ofertele publice iniţiale (IPO) pentru companiile româneşti.

În total, în cei trei ani de când a fost listat la bursă, Fondul Proprietatea a atras în România peste 1.200.000.000 de euro în investiţii de portofoliu ale unor instituţii străine.

Felicitări! După succesul ofertelor publice iniţiale pentru Nuclearelectrica şi Romgaz de anul trecut, capitalizarea de piaţă a Bursei de Valori Bucureşti a înregistrat o valoare cu 47% mai mare în decembrie 2013 decât în decembrie 2012.

Fondul, Bursa de Valori şi succesul ofertelor publice iniţiale (IPO) şi al ofertelor publice secundare (SPO) de acţiuni la companii energetice de stat au demonstrat că există oportunităţi de investiţii atractive în România.

Iar investitorii, atât străini, cât şi români, atât cei instituţionali, cât şi cei individuali, sunt în mod evident interesaţi să investească în România.

Cu toate acestea, piaţa românească de capital este în continuare în urma pieţelor de capital din alte state membre UE: capitalizarea bursieră a BVB reprezintă doar 1,27% din cea a Bursei germane de valori şi 12% din cea a Bursei de Valori de la Varşovia.

În 2012, capitalizarea bursieră reprezenta în Germania 45% din PIB, în Austria 36%, iar în Polonia peste 40%. Comparativ, la sfârşitul anului 2013, chiar şi după succesul ofertei publice iniţiale pentru Romgaz, în România, capitalizarea bursieră reprezenta totuşi mai puţin de 13% din PIB.

Pentru a putea valorifica întregul potenţial al pieţei sale de capital, România trebuie să mai realizeze progrese în modernizarea structurii sale financiare de reglementare, care ar face-o mai atrăgătoare atât pentru investitori, cât şi pentru emitenţii de acţiuni.

De exemplu, scăderea comisioanelor de tranzacţionare şi reducerea cerinţelor birocratice pentru investiţii ar ajuta la creşterea atractivităţii pieţei de capital din România pentru investitori.

Accesul la piaţa de capital din România rămâne dificil. Conform unui studiu recent, deschiderea unui cont de tranzacţionare în România poate dura până la şase luni, în timp ce în cele mai multe dintre ţările dezvoltate din Europa Centrală şi de Est durează doar câteva ore.


În plus, piaţa românească de capital este una dintre cele mai scumpe din Europa Centrală şi de Est, din cauza comisioanelor administrative şi a celor de tranzacţionare percepute atât de BVB, cât şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

La nivel macroeconomic, România are rezultate destul de bune: şi-a redus deficitul de cont curent la un minim istoric, şi-a redus deficitul bugetar la un nivel minim de la integrarea în Uniunea Europeană, iar inflaţia a înregistrat un minim istoric. Cu toate acestea, creşterea rămâne mult sub potenţial.
România este a şaptea ţară membră UE ca număr de locuitori, însă rezultatele economice sunt sub aşteptări, iar marea parte a populaţiei nu simte încă efectele creşterii economice în îmbunătăţirea nivelului de trai.

Dezvoltarea pieţei de capital este importantă pentru atragerea de finanţare, necesară pentru investiţii vitale şi capital de lucru atât în companii private, cât şi de stat. Însă ea nu este suficientă. Adevărul este că piaţa de capital nu va genera singură creştere economică pe termen lung. Atragerea de noi investiţii, atât locale, cât şi investiţii străine directe, este esenţială.

Însă investitorii vor ezita să vină în România, iar cei care se află deja aici nu îşi vor extinde investiţiile dacă nu există egalitate de tratament sau dacă principiile statului de drept nu sunt aplicate consecvent.

Companiile pot alege unde să investească, iar acele ţări în care procesul decizional nu este transparent şi regulile nu sunt previzibile sunt în dezavantaj în atragerea de noi investiţii.

Investitorii se vor gândi de două ori înainte să investească aici dacă sunt preocupaţi că guvernul nu acordă importanţă îngrijorării investitorilor sau că se concentrează în primul rând pe obţinerea de venituri la buget în loc să promoveze dezvoltarea sustenabilă prin legislaţie şi reglementări favorabile investiţiilor.

Benjamin Franklin, unul dintre părinţii fondatori ai SUA, spunea că „Nimic nu e sigur în această lume, în afară de moarte şi impozite”. Companiile care îşi desfăşoară activitatea în România au aflat că aici nimic nu e sigur nici în ce priveşte fiscalitatea.

Am văzut dezamăgirea companiilor şi a altor părţi interesate atunci când guvernul a decis să adopte o ordonanţă de urgenţă care stabileşte o taxă pe construcţiile speciale, pe care a publicat-o în Monitorul Oficial în data de 15 noiembrie, la o zi după ce proiectul de ordonanţă fusese publicat pe website-ul Ministerului Finanţelor pentru consultare. Clar, o zi nu este suficientă pentru a permite consultări eficiente cu părţile interesate.
Guvernul nu a efectuat un studiu de impact pentru a evalua fie efectul noii taxe asupra companiilor (dintre care multe sunt companii de stat) cărora li se va aplica noua taxă, fie valoarea veniturilor colectate.

Încurajăm Ministerul Finanţelor să se consulte cu toate părţile interesate, inclusiv cu toate companiile afectate, înainte de implementarea noii taxe pe construcţiile speciale. De asemenea, încurajăm Parlamentul să se consulte cu companiile afectate atunci când examinează ordonanţa de urgenţă, pentru a evita transformarea taxei într-o penalizare a investiţiilor.

Aşa cum a subliniat adjunctul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene, doamna ambasador Victoria Nuland, în timpul recentei sale vizite la Bucureşti, statul de drept, eforturile anti-corupţie, transparenţa şi previzibilitatea sunt toate esenţiale pentru afaceri, dar şi pentru securitatea unei ţări. Aşa cum a declarat ea, acestea reprezintă ceea ce le datorăm cetăţenilor noştri.

Benjamin Franklin a mai spus „Creditorii au memorie mai bună decât debitorii”. Acest lucru este valabil şi în cazul investitorilor. Atunci când aceştia compară România cu alte potenţiale destinaţii pentru investiţiile lor, ei vor analiza rezultatele guvernării din România în asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii de care investitorii au nevoie.

Investiţiile private, atât locale, cât şi străine, sunt vitale dacă România îşi doreşte dezvoltare sustenabilă. Este vital ca Guvernul şi Parlamentul să fie parteneri de încredere pentru investitori. Trebuie să aibă consultări transparente, cu toate părţile interesate, cu privire la toate legile, indiferent că acestea sunt legate de statul de drept, guvernare corporativă sau taxare. Părţilor interesate trebuie să li se ofere timpul necesar pentru a prezenta observaţii de substanţă; ele au nevoie de asigurări din partea guvernului că observaţiile lor vor fi luate în considerare.

În 2014, România intenţionează să lanseze noi oferte publice iniţiale pentru companii din sectorul energetic şi să organizeze o nouă rundă de licitaţii pentru licenţe în domeniul petrolier şi al gazelor. Realizate corespunzător, aceste acţiuni ar avea o influenţă benefică asupra creşterii economice a României şi încurajăm guvernul să continue aceşti paşi.

Însă este posibil ca interesul investitorilor să scadă dacă România îşi elaborează strategia energetică într-un mod netransparent, dacă nu aplică eficient codul de guvernare corporativă în toate companiile sale de stat şi dacă nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii de impact al modificării sistemului de redevenţe.

Buna guvernare corporativă şi garantarea aplicării bunelor practici de afaceri, mai degrabă decât a considerentelor politice, în administrarea companiilor de stat aduce beneficii companiilor pentru că o bună administrare aduce profituri mai mari. Aduce beneficii guvernului, întrucât companiile bine administrate, profitabile, nu sunt o povară pentru bugetul de stat.

Cel mai important lucru este că o bună guvernare corporativă aduce beneficii românilor, care sunt acţionarii finali ai companiilor de stat. Ei sunt cei care duc greul serviciilor proaste şi al costurilor legate de subvenţionarea companiilor administrate defectuos. Astfel, acestea îi privează de alte servicii publice extrem de necesare. Dacă aceste costuri nu ar exista, presiunea asupra bugetului de stat ar scădea, iar guvernul României ar putea dedica resursele devenite disponibile îmbunătăţirii serviciilor publice, în beneficiul tuturor românilor.

Fondul Proprietatea şi administratorul său, Franklin Templeton, continuă să pledeze pentru şi să stimuleze buna guvernare corporativă şi reforma entităţilor controlate de stat, spre beneficiul bugetului de stat şi al cetăţenilor. Îi felicit pentru angajamentul lor de a asigura responsabilitate şi bună administrare.

Ambasada susţine ferm o mai mare transparenţă şi consultarea guvernului cu toate părţile implicate, inclusiv cu companiile şi reprezentanţii societăţii civile, în privinţa aspectelor legate de taxare şi reglementare, inclusiv cu privire la modificarea sistemului de redevenţe pentru petrol şi gaze, plănuită de guvern.

De exemplu, suntem pregătiţi să colaborăm cu guvernul pentru a ajuta la conturarea unui plan pentru efectuarea de consultări transparente, care să includă toate părţile, pe tema redevenţelor pentru petrol şi gaze. Sperăm că o astfel de abordare ar putea fi repetată ca model de bune practici de asigurare a transparenţei procesului decizional în alte domenii ale economiei.

România şi Statele Unite ale Americii au o alianţă puternică, profundă şi strategică. Vom continua să susţinem România să asigure transparenţă şi previzibilitate în procesul său decizional.

Vom face acest lucru pentru că, aşa cum a spus adjunctul secretarului de stat, Victoria Nuland, „Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume”.