Judeţul Constanţa, pe locul 2 la numărul de unităţi de cazare turistică, după Braşov

Capacitatea de cazare turistică era reprezentată, la 31 iulie, de 6.130 unităţi, în creştere cu 2% faţă de iulie 2013, iar numărul hotelurilor a fost depăşit de cel al pensiunilor agroturistice, potrivit datelor anunţate azi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
 
Structurile de primire turistică s-au extins în afara destinaţiilor tradiţionale. Astfel, din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 31,4% sunt în categoria "alte zone", 26,2% în staţiunile din zona montană, 21,5% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 11,3% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare şi 2,3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).
 
Primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost Braşov (787 structuri de cazare), Constanţa (746), Harghita (321), Suceava (296) şi Prahova (286). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 28,1%, judeţul Braşov cu 8,4%, după care au urmat municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova cu 3,7%, judeţul Vâlcea cu 3,6% şi Bihor cu 3,3%.
 
Numărul hotelurilor a crescut cu 28, la 1.473 unităţi, iar cel al pensiunilor agroturistice a urcat cu 67, la 1.665. Totodată, a scăzut cu 12 unităţi numărul pensiunilor turistice, la 1.323.
 
Cele mai multe hoteluri sunt încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) şi 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decât la 31 iulie 2013).
 
Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% au fost în hotelurile cu 3 stele, 32,8% au fost în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea, şi 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele.

 
Structurile de primire turistică s-au extins în afara destinaţiilor tradiţionale. Astfel, din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 31,4% sunt în categoria "alte zone", 26,2% în staţiunile din zona montană, 21,5% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 11,3% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare şi 2,3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).
 

Primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost Braşov (787 structuri de cazare), Constanţa (746), Harghita (321), Suceava (296) şi Prahova (286). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 28,1%, judeţul Braşov cu 8,4%, după care au urmat municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova cu 3,7%, judeţul Vâlcea cu 3,6% şi Bihor cu 3,3%.