Manifestările au debutat cu o paradă de forță și frumusețe Botezul cailor în Mihail Kogălniceanu
Manifestările au debutat cu o paradă de forță și frumusețe: Botezul cailor în Mihail Kogălniceanu
06 Jan, 2014 17:31
ZIUA de Constanta
6957
Marime text
Oamenii din Mihail Kogălniceanu au participat în număr mare la Botezul cailor, o tradiție ce se sărbătorește de 17 ani în localitate și care a fost continuată de primarul Ancuța Belu și nu întâmplător, ci tocmai pentru că în Kogălniceanu predomină activitățile agricole și firește sunt numeroase gospodăriile cu bidivii.
Participanții și-au înfrumusețat animalele, împodobindu-le pentru marea sărbătoare, ca de fiecare dată, cu funde roșii, ținte, mărgele, clopoței și ciucuri. Caii au colindat străzile comunei și au făcut o adevărată paradă de forță și frumusețe, nu însă înainte de a fi binecuvântați de preotul localității, botez dat pentru sănătatea animalelor. Cei patru măgăruși prezenți la sărbătoare au făcut și ei senzație, acest animal fiind nelipsit de la Botezul cailor din Mihail Kogălniceanu. Parada a fost urmată de concursurile specifice acestei zile. Vorbim de competițiile de viteză, frumusețe, atelaj, dar și de harnașament. De altfel, cea din urmă probă, de harnașament, a fost introdusă din acest an, a precizat șefa autorității locale Ancuța Belu.
„Sunt 17 ani de când are loc această sărbătoare. Cu ce am venit nou în acest an este concursul de harnașament. De asemenea, vom da crescătorilor cu tradiție din localitate un premiu special, de excelență. Toate premiile constau în bani. Locuitorii cer să păstrăm această tradiție și vom continua să organizăm Botezul Cailor. Atâta timp cât vom putea, ne dorim să ducem mai departe această tradiție”, a declarat, în cadrul manifestărilor, primarul Ancuța Belu.
La rândul lui, deputatul liberal Mihai Lupu, prezent la eveniment, a afirmat următoarele: „Este o tradiție mai veche, pe care anul trecut doamna primar împreună cu reprezentanții Consiliului Local de aici au reînnodat-o spre bucuria oamenilor. Tradițiile îmbunătățesc viața unui om în sensul cultural și, totodată, îi adună pe oameni, nu-i dezbină. Este o tradiție, dar și un concurs, primind premii cei mai bun gospodari și, bineînțeles, cele mai frumoase animale. Important este că juriul va face o alegere obiectivă, nu subiectivă. Chiar acum îi auzeam pe membrii juriului spunând să nu cumva să nu existe o alegere obiectivă, adică să câștige cel mai frumos și mai îngrijit animal”.
Au salutat această frumoasă tradiție, respectată de locuitorii și autoritățile din Kogălniceanu, și președintele PNL Constanța, deputatul Gheorghe Dragomir, precum și Dumitru Mergeani, directorul executiv adjunct al APIA.
Caii, primele animale care primesc binecuvântarea preotului de Bobotează
Preotul paroh din Mihail Kogălniceanu, George Bunea, a precizat că Botezul cailor este o tradiție românească, respectată mai ales în Dobrogea. „Se zice că Mântuitorul s-a dus să se nască din Sfânta Fecioară Maria în Peștera din Betleem, iar animalele care le-au primit și au ajutat-o pe Sfânta Fecioară Maria la naștere, încălzind locul ca să nu înghețe Pruncul nou născut, nu au fost caii, care au refuzat, ci celelalte animale - vacile, caprele, oile. Așa zice tradiția, nu scrie nicăieri, dar este o tradiție frumoasă și uite că acum, odată cu începerea noului an și binecuvântării noului an prin Boboteaza care se săvârșește astăzi, cei care vin primii ca să ia această binecuvântare sunt caii, cei despre care se zice că au refuzat ca Hristos să se nască în ieslea lor. Dar nu înseamnă că numai caii se binecuvântează în această zi de sărbătoare, de Bobotează, ci toate animalele, toată natura, toată firea apelor se sfințește, cum se zice la cântarea noastră în biserică”, a explicat părintele.
Premii pentru toți concurenții
La cele patru probe Frumusețea cailor, Viteza, Harnașament, Frumusețea atelajelor s-au înscris aproximativ 50 de concurenți. Tocmai în ideea de a încuraja această tradiție, cei care nu au reușit să ia premiile juriului, au primit din autorității locale câte de 100 lei pentru participare. Dintre cei 50 de concurenți, 15 au plecat cu premii acasă, obținând locurile 1, 2, 3 sau una din cele trei mențiuni. Premiul I, la frumusețe, a fost câștigat de Ion Vișan, la atelaj de Cornel Stere, la viteză de Florin Bonea și la harnașament de Adrian Puiu. Cei patru au plecat acasă cu câte un premiu în cuantum de 500 lei. Ocupanții locului doi Mihai Fasie la frumusețe, Mihai Zisu la atelaj, Ion Cristea la viteză și Dumitru Gartu la harnașament au fost răsplătiți cu premii în valoare de 400 lei. Gheorghe Jipa, la frumusețe, Mihai Caratană la atelaj, Ferdi Vasile la viteză și Vasile Fasie la harnașament au dobândit locurile 3 și premii în valoare de 300 lei. Cele trei mențiuni date în cadrul categoriei „Frumusețea cailor", în valoare de 200 lei, au ajuns la următorii participanți: Nicolae Ivanciu, Cristian Libu și Costel Gheorghe Ciovnicu.
Pentru al doilea an consecutiv au fost organizate concerte susținute de artiști locali. Oamenii au fost invitați și la o masă frățească de la care nu a lipsit vinul fiert. Agapa a fost dată de primarul Ancuța Belu în cinstea sărbătorii și a noului an.
Participanții și-au înfrumusețat animalele, împodobindu-le pentru marea sărbătoare, ca de fiecare dată, cu funde roșii, ținte, mărgele, clopoței și ciucuri. Caii au colindat străzile comunei și au făcut o adevărată paradă de forță și frumusețe, nu însă înainte de a fi binecuvântați de preotul localității, botez dat pentru sănătatea animalelor. Cei patru măgăruși prezenți la sărbătoare au făcut și ei senzație, acest animal fiind nelipsit de la Botezul cailor din Mihail Kogălniceanu. Parada a fost urmată de concursurile specifice acestei zile. Vorbim de competițiile de viteză, frumusețe, atelaj, dar și de harnașament. De altfel, cea din urmă probă, de harnașament, a fost introdusă din acest an, a precizat șefa autorității locale Ancuța Belu.
„Sunt 17 ani de când are loc această sărbătoare. Cu ce am venit nou în acest an este concursul de harnașament. De asemenea, vom da crescătorilor cu tradiție din localitate un premiu special, de excelență. Toate premiile constau în bani. Locuitorii cer să păstrăm această tradiție și vom continua să organizăm Botezul Cailor. Atâta timp cât vom putea, ne dorim să ducem mai departe această tradiție”, a declarat, în cadrul manifestărilor, primarul Ancuța Belu.
La rândul lui, deputatul liberal Mihai Lupu, prezent la eveniment, a afirmat următoarele: „Este o tradiție mai veche, pe care anul trecut doamna primar împreună cu reprezentanții Consiliului Local de aici au reînnodat-o spre bucuria oamenilor. Tradițiile îmbunătățesc viața unui om în sensul cultural și, totodată, îi adună pe oameni, nu-i dezbină. Este o tradiție, dar și un concurs, primind premii cei mai bun gospodari și, bineînțeles, cele mai frumoase animale. Important este că juriul va face o alegere obiectivă, nu subiectivă. Chiar acum îi auzeam pe membrii juriului spunând să nu cumva să nu existe o alegere obiectivă, adică să câștige cel mai frumos și mai îngrijit animal”.
Au salutat această frumoasă tradiție, respectată de locuitorii și autoritățile din Kogălniceanu, și președintele PNL Constanța, deputatul Gheorghe Dragomir, precum și Dumitru Mergeani, directorul executiv adjunct al APIA.
Caii, primele animale care primesc binecuvântarea preotului de Bobotează
Preotul paroh din Mihail Kogălniceanu, George Bunea, a precizat că Botezul cailor este o tradiție românească, respectată mai ales în Dobrogea. „Se zice că Mântuitorul s-a dus să se nască din Sfânta Fecioară Maria în Peștera din Betleem, iar animalele care le-au primit și au ajutat-o pe Sfânta Fecioară Maria la naștere, încălzind locul ca să nu înghețe Pruncul nou născut, nu au fost caii, care au refuzat, ci celelalte animale - vacile, caprele, oile. Așa zice tradiția, nu scrie nicăieri, dar este o tradiție frumoasă și uite că acum, odată cu începerea noului an și binecuvântării noului an prin Boboteaza care se săvârșește astăzi, cei care vin primii ca să ia această binecuvântare sunt caii, cei despre care se zice că au refuzat ca Hristos să se nască în ieslea lor. Dar nu înseamnă că numai caii se binecuvântează în această zi de sărbătoare, de Bobotează, ci toate animalele, toată natura, toată firea apelor se sfințește, cum se zice la cântarea noastră în biserică”, a explicat părintele.
Premii pentru toți concurenții
La cele patru probe Frumusețea cailor, Viteza, Harnașament, Frumusețea atelajelor s-au înscris aproximativ 50 de concurenți. Tocmai în ideea de a încuraja această tradiție, cei care nu au reușit să ia premiile juriului, au primit din autorității locale câte de 100 lei pentru participare. Dintre cei 50 de concurenți, 15 au plecat cu premii acasă, obținând locurile 1, 2, 3 sau una din cele trei mențiuni. Premiul I, la frumusețe, a fost câștigat de Ion Vișan, la atelaj de Cornel Stere, la viteză de Florin Bonea și la harnașament de Adrian Puiu. Cei patru au plecat acasă cu câte un premiu în cuantum de 500 lei. Ocupanții locului doi Mihai Fasie la frumusețe, Mihai Zisu la atelaj, Ion Cristea la viteză și Dumitru Gartu la harnașament au fost răsplătiți cu premii în valoare de 400 lei. Gheorghe Jipa, la frumusețe, Mihai Caratană la atelaj, Ferdi Vasile la viteză și Vasile Fasie la harnașament au dobândit locurile 3 și premii în valoare de 300 lei. Cele trei mențiuni date în cadrul categoriei „Frumusețea cailor", în valoare de 200 lei, au ajuns la următorii participanți: Nicolae Ivanciu, Cristian Libu și Costel Gheorghe Ciovnicu.
Pentru al doilea an consecutiv au fost organizate concerte susținute de artiști locali. Oamenii au fost invitați și la o masă frățească de la care nu a lipsit vinul fiert. Agapa a fost dată de primarul Ancuța Belu în cinstea sărbătorii și a noului an.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii