Plan de management și Regulament pentru situl Natura 2000 izvoare sulfuroase submarine Mangalia. Custode. Interdicții

Ieri a fost publicat, în Monitorul Oficial al României numărul 996/12.XII.2016, Ordinul ministrului mediului numărul 1.225 din 30 iunie 2016 semnat, pentru ministru de secretarul de stat Viorel Stoica Lascu.
 
Actul normativ intrat în vigoare face referire la aprobarea Planului de Management și a Regulamentului sitului natura 2000 Izvoare sulfuroase submarine de la Mangalia.
 
Ce sunt izvvoarele submarine de la Mangalia
 
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate, potrivit wikipedia.

Este situat în partea sud-estică a țării, pe teritoriul administrativ al județului Constanța, în partea portuară estică a orașului Mangalia, aproape de drumul național DN39, care leagă orașul Eforie de Mangalia.
 
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 382 hectare.
 
Aria protejată reprezintă zona nisipoasă (și stâncăriile submarine din Marea Neagră) încadrată în bioregiune pontică, aflată în imediata vecinătate a portului Mangalia; ce adăpostește o gamă variată de vegetație și faună marină.
 
Biodiversitate

 
Situl a fost desemnat în scopul conservării unor habitate de interes comunitar de tip: Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Recifi și Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux și protejării unui specii de iarbă de mare (Zostera noltii) și a unei comunități de alge din specia Cystoseira barbata.
 
Fauna este constituită din pești cu specii de guvid (Gobius cobitis), guvidul de nisip (Pomatoschistus minutus); crabi cu specii de Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa, moluște cu specii de Solen marginatus sau scoici din specia Paphia aurea.
 
Despre regulament, custode și interdicții
 
Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia, postat pe pagina oficială a Ministerului Mediului mmediu.ro, are drept scop stabilirea regulilor ce trebuie respectate în acord cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare.
 

Situl adăposteşte specii de interes comunitar în sensul
Directivei 92/43/CEE, iar prin înfiinţarea acestuia s-a urmărit asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică, educaţie şi ecoturism.
 
Custodia sitului a fost atribuită Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină, în baza convenţiei de custodie încheiată între aceasta şi Ministerul
Mediului, Apelor şi Pădurilor în calitate de autoritate responsabilă.
 
Respectarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Planului de management este obligatorie pentru custodele Sitului Natura 2000 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în perimetrul sitului de interes comunitar, în conformitate cu OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
 
În situl Natura 2000 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia sau în vecinătatea acestuia sunt interzise orice fel de activităţi sau acţiuni care i-ar putea afecta integritatea sau care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra elementelor naturale protejate.
 
Sunt strict interzise în mod special colectarea, recoltarea, capturarea, uciderea sau distrugerea speciilor de plante sau
animale protejate prin orice mijloace, precum şi orice altă activitate care ar putea prezenta un pericol pentru aceste specii, inclusiv introducerea de specii alohtone, modificarea directă sau indirectă, prin orice mijloace, a caracteristicilor sedimentologice ale mediului, colectarea şi distrugerea substratului pietros şi a celor biochimice ale apei, ca şi deversarea de reziduuri lichide şi solide şi introducerea oricăror substanţe care ar putea schimba, chiar şi temporar.

Activităţile subacvatice pot fi efectuate în scopul recreerii, accesului la cadrul natural, conştientizare, observarea cadrului natural, prelevarea de probe în interes ştiinţific şi activităţi de intervenţie pe mare.
 
Este permisă navigaţia ambarcaţiunilor de tip barcă sau lotcă fără motor, alte ambarcaţiuni cu vâsle, vele sau motor electric, a căror lungime nu poate depăşi 12 m, hidrobiciclete.

Sursa foto: ZIUA de Constanta