Pomenile electorale ale Guvernului PSD ar putea arunca România într-o nouă criză economică

Scenariul dezastrului bugetar din 2008 s-ar putea repeta. Aceeaşi reţetă, respectiv umflarea cheltuielilor sociale în campanie a fost aplicată fără resurse credibile de plată, într-un context internaţional fragil. FMI reintră în scenă, urmând negocieri foarte dure, conform unei analize făcute de economiştii de la capital.ro.
 
După cascada de promisiuni revărsată asupra tuturor categoriilor sociale dependente de bugetul naţional, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a vorbit, prin vocea reprezentantului său în România, Guillermo Tolosa. „A existat un efort considerabil pentru a face economia mai solidă și mai rezistentă la șocuri, deoarece această stabilitate a venit în urma faptului că situația conturilor fiscale este mult mai bună decât în urmă cu șase ani. Așadar, credem că este extrem de important pentru România să nu pună în pericol această îmbunătățire considerabilă“, a declarat acesta pentru Reuters, agenţie preluată de capital.ro.
 
Alături de FMI va fi şi Comisia Europeană care, într-un raport recent, estima un gol bugetar de 10 miliarde de lei pentru 2015. În realitate, minusul porneşte de la 15 miliarde de lei pentru că forul european a calculat exclusiv în baza cadrului legal în vigoare. Prin urmare, nu au fost incluse în acest deficit majorările de pensii, care se ridică la 2,7 miliarde lei, potrivit ministrului bugetului, şi ale ajutoarelor sociale, de încă un milliard de lei. În plus, guvernul a semnat şi un acord cu sindicatele din învăţământ prin care promite majorarea salariilor cu câte 10% anual, în următorii trei ani.
 
Guvernul condus de Victor Ponta a dat continuu mesaje că situaţia bugetară este sub control şi că taxele nu vor creşte, iar cota unică va rămâne neschimbată, aducându-l ca garant al acestor afirmaţii pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, pe care l-a anunţat ca succesor, înainte de turul al doilea al alegerilor.
 
Păstrând proporţiile - pentru că, în mod cert, tot contextul din urmă cu şase ani a fost incomparabil mai dramatic - România repetă modelul din 2008. În acel an, valul de promisiuni a urcat deficitul bugetar cu 16,5 miliarde de lei în doar două luni, mai ales prin creşterea foarte mare a pensiilor. După ce obţinuse ani la rând excedent, bugetul de pensii a trecut la un deficit de 10 miliarde lei într-un singur an. Salariile bugetarilor, numărul de salariaţi ai statului, cheltuielile cu aparatul funcţionăresc, dar şi ale autorităţilor locale au urcat vertiginos prăbuşind bugetul în prag de criză financiară. Toate angajamentele s-au repercutat în anii următori, acelaşi risc existând şi acum, impunând măsuri foarte dificile de redresare. Până acum, guvernul a insistat că situaţia este stabilă şi a invocat excedentul la 10 luni. Însă decisivă este închiderea anului bugetar.
 
Modul în care a gestionat Călin Popescu Tăriceanu bugetul naţional în perioada campaniei electorale a produs grave dezechilibre în 2009 când criza financiară a lovit România: majorarea pensiilor de la 1 octombrie 2008, pentru care a alocat 1,7 miliarde de lei doar pentru ultimele două luni ale anului, majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2009 de la 37,5% din salariul mediu brut la 45%, majorarea CAS cu 0,5% de la 1 ianuarie 2009 după reducerea cu 1,5% de la 1 octombrie 2008, netransmiterea proiectului de buget pentru anul următor în Parlament şi, cel mai flagrant, susţinerea ideii că nu va exista nicio criză financiară în România, în ciuda semnalelor clare date de pieţele externe.
 
Sursa: capital.ro