„Portul popular din Dobrogea“ la Muzeul de Artă Populară Constanţa (galerie foto)
„Portul popular din Dobrogea“ la Muzeul de Artă Populară Constanţa (galerie foto)
30 Jan, 2015 09:43
ZIUA de Constanta
8832
Marime text
La Muzeul de Artă Populară Constanţa este deschisă, în perioada lunilor ianuarie-martie 2015, expoziţia temporară „Portul popular din Dobrogea“, realizată cu piese de patrimoniu din colecţiile de port ale acestuia.
Prin diversitatea tipologică a portului de sărbătoare, prin anumite accesorii şi podoabe cu funcţie socială sau ceremonială se poate contura convingător conceptul de multiculturalitate în spaţiul rural dobrogean, unde, alături de românii autohtoni sau cei balcanici, se întâlnesc comunităţi ale turcilor, tătarilor, bulgarilor, grecilor, ruşilor lipoveni, în care unele componente vestimentare au fost investite cu funcţia de indubitabilă marcă identitară.
Pentru conturarea tipologiei portului popular al românilor sunt alăturate variantele de costum de femeie cu androc şi catrinţă sau cu două catrinţe, la car3e se asociază fie cămaşa cu platcă croită din pânză învărgată, prezentând broderii florale dispuse la nivelul umerilor, pe platcă şi la baza mânecilor şi având componentele îmbinate prin cheiţe realizate cu acul sau croşeta, fie cămaşa lungă, dreaptă, ţesută din borangic şi bumbac, decorată la gât şi la baza mânecilor cu dantele înguste, croşetate.
În portul musulmanilor dobrogeni se disting costumele cu şalvari şi ilic, specifice femeilor de etnie turcă, de cele cu rochie, specifice femeilor de etnie tătară, dar în utilizarea anumitor piese pentru acoperirea anumitor piese pentru acoperirea capului sau a podoabelor şi accesoriilor devin evidente similitudinile.
Prin diversitatea tipologică a portului de sărbătoare, prin anumite accesorii şi podoabe cu funcţie socială sau ceremonială se poate contura convingător conceptul de multiculturalitate în spaţiul rural dobrogean, unde, alături de românii autohtoni sau cei balcanici, se întâlnesc comunităţi ale turcilor, tătarilor, bulgarilor, grecilor, ruşilor lipoveni, în care unele componente vestimentare au fost investite cu funcţia de indubitabilă marcă identitară.
Pentru conturarea tipologiei portului popular al românilor sunt alăturate variantele de costum de femeie cu androc şi catrinţă sau cu două catrinţe, la car3e se asociază fie cămaşa cu platcă croită din pânză învărgată, prezentând broderii florale dispuse la nivelul umerilor, pe platcă şi la baza mânecilor şi având componentele îmbinate prin cheiţe realizate cu acul sau croşeta, fie cămaşa lungă, dreaptă, ţesută din borangic şi bumbac, decorată la gât şi la baza mânecilor cu dantele înguste, croşetate.
În portul musulmanilor dobrogeni se disting costumele cu şalvari şi ilic, specifice femeilor de etnie turcă, de cele cu rochie, specifice femeilor de etnie tătară, dar în utilizarea anumitor piese pentru acoperirea anumitor piese pentru acoperirea capului sau a podoabelor şi accesoriilor devin evidente similitudinile.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii