Predicţia INFP privind cutremurele din 2015

 

Activitatea seismică din zona Vrancea se va încadra în 2015 în media de 15-20 de cutremure de adâncime pe lună, după un an 2014 caracterizat de o activitate seismică ceva mai intensă, dar în limite normale, conform datelor statistice ale Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

 

"Pe baza statisticilor pot să vă spun cu destul de mare încredere că vom avea cutremure în zona Vrancea în 2015, între 15-20 de cutremure pe lună, cutremure adânci. Pentru cele de suprafață este puțin mai dificil de evaluat pentru că acestea apar mai sporadic și este greu de prezis, dar cu siguranță vor fi și câteva din acestea de suprafață, dar nu consider că vor fi mai mari decât cutremurul înregistrat în luna noiembrie a anului trecut de 5,7 grade pe scara Richter", a declarat, azi, pentru Agerpres directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), Mircea Radulian.

 

În ceea ce privește anul 2014, Radulian a afirmat că acesta a fost caracterizat de o activitate seismică puțin mai mare decât în anii trecuți, dar în limite normale, cu o medie de 18-20 de cutremure pe lună.

 

"Dacă o comparăm cu anii anteriori, activitatea seismică în 2014 a fost poate puțin mai mare decât în anii trecuți, dar nu în mod deosebit pentru că anii 2010-2012 au fost mai slabi ca activitate. Abia din octombrie 2013 s-a intensificat oarecum activitatea, dar tot în limite normale. În 2014, au fost câteva secvențe, respectiv cutremurul de suprafață de 5,7 grade pe Richter de la Mărășești și care a fost urmat de replici mai mici, dar nu a atras atenția la fel de mult ca seismele din Galați din 2013. Media cutremurelor, după statistica noastră, este de 18 — 20 de cutremure în zona Vrancea și aceasta s-a cam respectat. A fost doar o lună mai slabă, în luna mai, cu cea mai mică activitate. Au fost doar 19 cutremure, dar în toate celelalte luni au fost între 15 și 30 de cutremure", a explicat directorul INFP.

 

Acesta consideră că apariția mai multor cutremure într-o zi nu reprezintă un motiv de îngrijorare, însă poate deveni mai alarmant când este depășită o anumită cifră sau când nu sunt cutremure deloc.

 

"Noi privim statistic. De multe ori apar grupate 2 — 3 cutremure pe zi, chiar până la 5. Este o caracteristică a zonei Vrancea, dar nu este un motiv de îngrijorare faptul că apar câteodată grupate, însă media este de unul pe zi. Noi intrăm în alertă dacă, de exemplu, fie sunt foarte multe, peste 5 cutremure, dar nu s-a întâmplat în ultimii ani, ori nu sunt deloc, atunci este o situație mai alarmantă. Este o activitate extrem de complexă, și nu se poate calcula matematic, ci doar statistic. Statistica este bună pentru cutremure mici și moderate, dar dacă ne referim la cutremure mari, lucrurile se complică pentru că nu sunt așa multe. Statistica spune că există o oarecare frecvență dar asta nu înseamnă că nu poate să apară oricând un cutremur mai mare. Începând cu secvența din 2013, de la Galați și continuând cu 2014 și 2015, cred că este o activitate mai activă nu numai în Vrancea, ci și în zona arcul subcarpatic, chiar dacă nu este de mare intensitate. Pământul are perioade, nu este chiar așa de constant, dar ar fi îngrijorător dacă ar fi o creștere permanentă a acestei activități, atunci ar putea fi anumite semne de întrebare", a explicat Radulian.

 

În opinia acestuia, cutremurele de adâncime din Vrancea sunt mai periculoase pentru România pentru că sunt mai mari ca magnitudine și mai frecvente decât cele de suprafață.

 

"Pentru România, cutremurele de adâncime din Vrancea sunt cele mai periculoase din două motive pentru că sunt și cele mai mari ca magnitudine dar sunt și cele mai frecvente, mai sunt câteva zone — zona Făgăraș, zona Dobrogei și Banat — unde se mai întâmplă cutremure mai mari, dar sunt foarte rare. Dacă vrea cineva să facă prognoza pentru anii următori este clar că Vrancea este pe primul loc. Este probabilitatea cea mai mare să se producă probleme", a spus Mircea Radulian.

 

Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs luni, la ora 8,08 (6,08 UTC) în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la o adâncime de 17 kilometri.Localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Râmnicu Sărat (17 kilometri), Focșani (22 kilometri), Mărășești (42 kilometri), Tecuci (48 kilometri) și Buzău (48 kilometri).

 

De la începutul anului, în zona seismică Vrancea s-au produs 11 cutremure, cel mai mare având magnitudinea de 4,3 grade pe scara Richter.

 

Anul trecut, cel mai puternic cutremur din România s-a produs în data de 22 noiembrie, în zona Vrancea, și a avut magnitudinea de 5,7 grade pe Richter.