Preşedinţia a publicat Declaraţia Summitului din Ţara Galilor "NATO are nevoie, acum mai mult ca niciodată, de forţe moderne"

Departamentul de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale a publicat Declaraţia Summitului din Ţara Galilor, un document ce cuprinde 113 puncte şi care a fost adoptat de şefii de stat şi de guvern participanţi la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic din Ţara Galilor din perioada 4 - 5 septembrie 2014.

Iată textul integral al Declaraţiei:

"1. Noi, şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, ne-am reunit în Ţara Galilor într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică. Acţiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei au reprezentat o provocare fundamentală pentru viziunea noastră a unei Europe întregi, libere şi în pace. Creşterea instabilităţii în vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu până în Nordul Africii, precum şi ameninţările transnaţionale şi multi-dimensionale, constituie, de asemenea, provocări la adresa securităţii noastre. Toate acestea pot avea consecinţe pe termen lung pentru pacea şi securitatea regiunii euro-atlantice şi stabilitatea în întreaga lume.

2. Alianţa noastră rămâne o sursă esenţială a stabilităţii în această lume impredictibilă. Împreună, ca democraţii puternice, suntem uniţi în angajamentul nostru faţă de Tratatul de la Washington, precum şi faţă de obiectivele şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Având drept fundament solidaritatea, coeziunea Aliată şi indivizibilitatea securităţii, NATO rămâne formatul transatlantic pentru o apărare colectivă puternică şi forumul esenţial pentru consultări şi decizii de securitate între Aliaţi. Cea mai mare responsabilitate a Alianţei este să protejeze şi să apere teritoriile şi populaţiile noastre împotriva unui atac, aşa cum prevede Art. 5 al Tratatului de la Washington. Aşa cum am afirmat în Declaraţia Transatlantică pe care am adoptat-o astăzi, ne-am angajat să consolidăm mai departe legătura transatlantică şi să asigurăm resursele, capabilităţile şi voinţa politică necesare pentru a ne asigura că Alianţa noastră rămâne gata să facă faţă oricărei provocări. Suntem pregătiţi să acţionăm împreună şi cu hotărâre pentru a apăra libertatea şi valorile noastre comune privind libertatea individului, drepturile omului, democraţia şi statul de drept.

3. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a îndeplini toate cele trei sarcini de bază definite în Conceptul nostru Strategic: apărarea colectivă, managementul crizelor şi securitatea prin cooperare. Aici, în Ţara Galilor, am adoptat decizii pentru a face faţă provocărilor de azi şi de mâine. Reafirmăm angajamentul nostru ferm pentru apărarea colectivă şi pentru garantarea securităţii şi asigurării pentru toţi Aliaţii; ne adaptăm operaţiile, inclusiv în Afganistan, luând în considerare progresele obţinute şi provocările rămase; şi ne întărim parteneriatele cu statele şi organizaţiile din întreaga lume, pentru a construi mai bine securitatea împreună.

4. În fiecare zi, trupele noastre asigură securitatea, care este fundamentul prosperităţii şi modului nostru de viaţă. Suntem îndatoraţi tuturor bărbaţilor şi femeilor plini de curaj din statele Aliate şi partenere care au servit şi servesc în operaţiile şi misiunile NATO. Le datorăm eternă recunoştinţă tuturor celor care şi-au pierdut vieţile sau au fost răniţi şi ne îndreptăm compasiunea către familiile acestora şi către cei dragi.

5. Pentru a ne asigura că Alianţa noastră este pregătită să răspundă rapid şi ferm la noile provocări de securitate, am aprobat astăzi Planul de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie. Acesta furnizează un pachet coerent şi cuprinzător de măsuri necesare pentru a răspunde schimbărilor mediului de securitate atât de la graniţele NATO, cât şi mai îndepărtate, care reprezintă o preocupare pentru Aliaţi. El răspunde provocărilor Rusiei şi implicaţiilor strategice ale acestora. Totodată, răspunde riscurilor şi ameninţărilor originare din vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Planul întăreşte apărarea colectivă a NATO. Întăreşte, de asemenea, capacitatea noastră de management al crizelor. Planul va contribui la menţinerea NATO ca Alianţă puternică, pregătită, robustă şi reactivă, capabilă să răspundă provocărilor curente şi viitoare, de oriunde vor apărea.

6. Elementele Planului includ măsuri care răspund atât necesităţii continue de asigurare a Aliaţilor, cât şi adaptării posturii militare strategice a Alianţei.


7. Măsurile de asigurare includ prezenţă şi activitate militară semnificativă continue, aeriene, terestre şi maritime în partea estică a Alianţei, ambele pe bază rotaţională. Ele vor furniza cerinţele de bază pentru asigurare şi descurajare şi sunt flexibile şi măsurabile ca răspuns la situaţia de securitate în evoluţie.

8. Măsurile de adaptare includ componentele necesare pentru a asigura că Alianţa poate răspunde pe deplin provocărilor de securitate pe care le poate avea. Vom creşte semnificativ capacitatea de răspuns a Forţei de Răspuns a NATO (NRF) prin dezvoltarea unor pachete de forţe care vor fi capabile să acţioneze rapid şi să răspundă la potenţiale provocări şi ameninţări. Ca parte a acestei forţe, noi vom stabili o Grupare Multinaţională de Forţe cu un Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VHRJTF), ca nouă forţă comună Aliată care va putea fi dislocată în câteva zile pentru a răspunde provocărilor ce apar, în special la periferia teritoriului NATO. Această forţă va include o componentă terestră cu forţe corespunzătoare aeriene, maritime şi de operaţiuni speciale disponibile. Nivelul de reacţie a elementelor VHRJTF va fi testat prin exerciţii derulate la notificări în timp scurt. Noi vom stabili, de asemenea, o prezenţă adecvată de comandă şi control şi unii facilitatori de forţe în teren pe teritoriile Aliaţilor estici, în orice moment, cu contribuţii din partea Aliaţilor pe bază rotaţională, concentrate pe scenarii de planificare şi exerciţii de apărare colectivă. Dacă este necesar, acestea vor facilita totodată întărirea Aliaţilor de la periferia NATO pentru descurajare şi apărare colectivă. Vom spori în continuare capacitatea NATO de a întări rapid şi eficient pe Aliaţii respectivi inclusiv prin pregătirea infrastructurii, pre-poziţionarea echipamentelor şi mijloacelor de aprovizionare şi desemnarea bazelor specifice. Sprijinul adecvat al naţiunii gazdă va fi precumpănitor în acest caz. Ne vom asigura, totodată, că forţele noastre Aliate menţin nivelul de reacţie adecvat şi coerenţa necesară pentru a desfăşura întreaga paletă de misiuni NATO, inclusiv descurajarea agresiunii împotriva Aliaţilor NATO şi demonstrarea pregătirii de a apăra teritoriul NATO. Vom întări Forţele Navale Permanente pentru a avea o mai bună informare situaţională maritimă şi a derula întregul spectru de operaţiuni maritime convenţionale.

9. Ne vom asigura ca actuala Structură de Comandă a NATO să se menţină robustă, suplă şi capabilă să întreprindă toate elementele de comandă şi control eficiente pentru provocări simultane; acest lucru include un focus regional pentru a beneficia de expertiza regională şi a creşte nivelul de informare situaţională. Aliaţii contributori vor creşte nivelul de reacţie şi capabilităţile Cartierului General al Corpului Multinaţional Nord-Est şi vor dezvolta, de asemenea, rolul acestuia ca şi punct nodal pentru cooperarea regională. Vom dezvolta nivelul de informare strategică şi vom acorda o atenţie sporită planificării avansate.

10. Vom stabili un program intensificat de exerciţii, cu o atenţie sporită pentru exerciţiile de apărare colectivă, inclusiv exersarea răspunsurilor cuprinzătoare la scenarii complexe de tip civil - militar. Iniţiativa Forţelor Conectate (CFI), pe care am agreat-o la Chicago, va fi utilă pentru atingerea coerenţei depline a elementelor de instruire şi de exerciţiu ale Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie.


11. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de adaptare va fi efectuată pe baza evoluţiilor mediului strategic din regiunile ce generează preocupări, inclusiv din periferiile estice şi sudice ale Alianţei, care vor fi monitorizate îndeaproape, evaluate şi pregătite.

12. Am însărcinat miniştrii apărării cu supravegherea implementării rapide a Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie, care va începe imediat.

13. Vom asigura că NATO este capabilă să abordeze eficient provocările specifice ale ameninţărilor războiului hibrid, care implică utilizarea unei game largi de măsuri militare, paramilitare şi civile, deschise şi sub acoperire, într-o arhitectură cu un grad înalt de integrare. Este esenţial ca Alianţa să dispună de instrumentele şi procedurile necesare pentru a descuraja şi a răspunde eficient ameninţărilor războiului hibrid, precum şi de capacităţile de întărire a forţelor naţionale. Aceasta include, de asemenea, dezvoltarea comunicărilor strategice, dezvoltarea scenariilor de exerciţii pentru războiul hibrid şi întărirea coordonării între NATO şi alte organizaţii, conform deciziilor relevante adoptate, în scopul îmbunătățirii schimbului de informaţii, procesului de consultare politică şi coordonării interne. Considerăm binevenită înfiinţarea unui Centru de Excelenţă pentru Comunicarea Strategică, acreditat NATO, în Letonia, aceasta fiind o contribuţie utilă la eforturile NATO în acest domeniu. Am dispus ca activitatea relativă la războiul hibrid să fie reanalizată pe măsură ce Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie este implementat.

14. Am convenit să inversăm tendinţa de scădere a bugetelor apărării, să folosim cu maximă eficienţă fondurile noastre şi să promovăm o distribuţie mai echilibrată a costurilor şi responsabilităţilor. Securitatea şi apărarea noastră în întregul lor depind atât de volumul cheltuielilor, cât şi de modul în care cheltuim. Investiţiile sporite ar trebui direcţionate pentru a ne realiza priorităţile în domeniul capabilităţilor şi Aliaţii trebuie să demonstreze, de asemenea, voinţa politică de a asigura capabilităţile necesare şi de a disloca forţe atunci când este nevoie de acestea. O industrie de apărare puternică la nivelul întregii Alianţe, inclusiv o industrie de apărare mai puternică în Europa şi o cooperare sporită în domeniul industriei de apărare în Europa şi peste Atlantic, este în continuare esenţială pentru asigurarea capabilităţilor necesare. Eforturile NATO şi ale UE de a întări capabilităţile de apărare sunt complementare. Având în vedere actualele angajamente, suntem ghidaţi de următoarele considerente:
 Aliaţii care respectă în prezent valoarea de referinţă a NATO de minimum 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile pentru apărare îşi vor fixa ca obiectiv să continue să respecte această valoare. De asemenea, Aliaţii care cheltuiesc peste 20% din bugetele lor pentru apărare pentru echipamente de importanţă majoră, inclusiv pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare aferentă, vor continua să facă acest lucru.
 Aliaţii a căror cotă actuală din PIB destinată cheltuielilor de apărare este sub acest nivel:
o Vor stopa orice declin din sfera cheltuielilor pentru apărare;
o Îşi vor fixa ca obiectiv sporirea cheltuielilor pentru apărare în termeni reali pe măsură ce PIB-ul creşte;
o Îşi vor fixa ca obiectiv să avanseze spre asigurarea valorii de referinţă de 2% într-un interval de un deceniu pentru a-şi realiza Capabilităţile Ţintă NATO şi pentru a elimina neajunsurile NATO în domeniul capabilităţilor.
 Aliaţii care cheltuiesc în prezent mai puţin de 20% din bugetele lor anuale destinate apărării pentru echipamente de importanţă majoră noi, inclusiv pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare asociată acestora, îşi vor fixa drept obiectiv ca, într-un deceniu, să-şi sporească investiţiile anuale la 20% sau mai mult din totalul cheltuielilor pentru apărare.
 Toţi Aliaţii:
o Se vor asigura că forţelor lor terestre, aeriene şi maritime corespund liniilor directoare convenite la nivelul NATO în privinţa capacităţii de dislocare şi sustenabilităţii şi a altor rezultate cuantificabile convenite;
o Se vor asigura că forţele lor armate pot opera împreună în mod real, inclusiv prin implementarea standardelor şi doctrinelor convenite la nivelul NATO.

15. Aliaţii vor analiza anual progresele realizate la nivel naţional. Acest lucru va fi discutat cu prilejul viitoarelor reuniuni ale miniştrilor apărării şi va fi analizat de către şefii de stat şi de guvern cu prilejul viitoarelor Summit-uri.

16. Condamnăm în termenii cei mai fermi intervenţia militară ilegală şi în creştere a Rusiei în Ucraina şi cerem Rusiei să oprească şi să retragă forţele din interiorul şi de-a lungul graniţelor Ucrainei. Această violare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei constituie o încălcare gravă a dreptului internaţional şi o provocare majoră la adresa securităţii euro-atlantice. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte „anexarea” ilegală şi ilegitimă a Crimeei de către Rusia. Cerem ca Rusia să se conformeze dreptului internaţional, obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale; să pună capăt ocupării ilegitime a Crimeei; să se abţină de la acţiuni agresive împotriva Ucrainei; să îşi retragă trupele; să oprească fluxul de armament, echipament, oameni şi bani peste graniţă către separatişti şi să oprească alimentarea tensiunilor de-a lungul şi peste graniţa ucraineană. Rusia trebuie să îşi utilizeze influenţa asupra separatiştilor pentru a de-escalada situaţia şi să întreprindă paşi concreţi pentru a permite o soluţie politică şi diplomatică, care să respecte suveranitatea, integritatea teritorială şi graniţele recunoscute internaţional ale Ucrainei.

17. Suntem extrem de îngrijoraţi că violenţele şi insecuritatea în regiune cauzate de Rusia şi de separatiştii sprijiniţi de Rusia conduc la deteriorarea situaţiei umanitare şi distrugeri materiale în estul Ucrainei. Suntem îngrijoraţi de discriminarea la care sunt supuşi tătarii originari din Crimeea şi alţi membri ai comunităţilor locale din peninsula Crimeea. Cerem ca Rusia să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura siguranţa, drepturile şi libertăţile pentru toate persoanele care locuiesc în peninsulă. Această violenţă şi insecuritate au condus şi la tragica doborâre a avionului de pasageri Malaysia Airlines MH17, la 17 iulie 2014. Reamintind Rezoluţia 2166 a Consiliului de Securitate al ONU, Aliaţii solicită tuturor statelor şi actorilor din regiune să asigure acces imediat, sigur şi nerestricţionat la locul prăbuşirii MH17 pentru a permite reluarea investigaţiei şi repatrierea rămăşiţelor victimelor şi bunurilor aparţinând acestora, aflate încă la locul prăbuşirii. Cei care se fac vinovaţi, în mod direct sau indirect, de doborârea aeronavei MH17 ar trebui să fie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei cât mai curând posibil.

18. Suntem, de asemenea, îngrijoraţi de modul repetitiv al Rusiei de nerespectare a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU; comportamentul său faţă de Georgia şi Republica Moldova; violarea aranjamentelor şi angajamentelor fundamentale de securitate europeană, inclusiv cele din Actul Final de la Helsinki; ne-implementarea îndelungată a Tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa şi recurgerea la instrumente militare şi de altă natură pentru a-şi forţa vecinii. Aceasta ameninţă ordinea internaţională bazată pe reguli şi constituie o provocare la adresa securităţii euro-atlantice. În plus, aceste dezvoltări pot avea efecte pe termen lung asupra stabilităţii în regiunea Mării Negre, care rămâne o componentă importantă a securităţii euro-atlantice. Acţiunile actuale ale Rusiei contravin principiilor pe care au fost edificate mecanismele de creştere a încrederii în Marea Neagră. Vom continua să sprijinim, după cum va fi cazul, eforturile în plan regional depuse de statele riverane Mării Negre vizând asigurarea securităţii şi stabilităţii.

19. Atât timp cât Rusia continuă să intervină militar, să înarmeze separatiştii şi să alimenteze instabilitatea în Ucraina, vom sprijini sancţiunile impuse de UE, G7 şi alţii, care reprezintă o componentă esenţială a eforturilor internaţionale generale menite a răspunde conduitei destabilizatoare a Rusiei, a o determina să de-escaladeze şi să ajungă la o soluţie politică la criza creată prin acţiunile sale. Printre acestea se numără măsurile luate de Aliaţi, inclusiv Canada, Norvegia şi SUA, precum şi deciziile UE de limitare a accesului la pieţele de capital pentru instituţii financiare de stat din Federaţia Rusă, de restricţionare a comerţului cu armament, de stabilire a unor restricţii de export pentru produse cu dublă utilizare cu destinaţii finale în scop militar, de limitare a accesului Rusiei la tehnologii sensibile din sectoarele de apărare şi energetic şi alte măsuri.

20. Aliaţii au avut deja şi vor continua să aibă, pe parcursul activităţilor în derulare, o discuţie strategică referitoare la securitatea euro-atlantică şi Rusia. Această discuţie constituie baza viziunii NATO asupra modului de abordare şi mecanismelor referitoare la raporturile Alianţei cu Rusia în viitor.

21. Timp de mai bine de două decenii, NATO a depus eforturi pentru a edifica un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin mecanismul Consiliului NATO - Rusia, bazat pe Actul Fondator NATO - Rusia şi Declaraţia de la Roma. Rusia şi-a încălcat angajamentele conţinute în acestea, a încălcat şi dreptul internaţional, înşelând astfel încrederea care a stat la baza cooperării noastre. Deciziile pe care le-am luat la Summit demonstrează respectul nostru pentru arhitectura europeană de securitate bazată pe norme.

22. Continuăm să credem că un parteneriat între NATO şi Rusia bazat pe respectarea dreptului internaţional ar fi de valoare strategică. Continuăm să aspirăm la o relaţie de cooperare, constructivă cu Rusia, incluzând măsuri reciproce de creştere a încrederii şi transparenţei şi înţelegere reciprocă crescută a posturii forţelor nucleare non-strategice ale NATO şi Rusiei din Europa, bazată pe preocupări şi interese de securitate comune, într-o Europă în care fiecare ţară este liberă să îşi aleagă viitorul. Ne exprimăm regretul că, în prezent, nu sunt întrunite condiţiile pentru o astfel de relaţie. Pe cale de consecinţă, decizia NATO de a suspenda orice cooperare practică civilă şi militară între NATO şi Rusia rămâne în vigoare. Canalele politice de comunicare rămân, totuşi, deschise.

23. Alianţa nu doreşte confruntarea şi nu constituie o ameninţare pentru Rusia. Dar nu putem şi nu vom face compromisuri în ceea ce priveşte principiile care stau la baza Alianţei noastre şi a securităţii în Europa şi America de Nord. NATO este atât transparentă, cât şi predictibilă şi suntem hotărâţi să ne demonstrăm trăinicia şi rezistenţa, aşa cum am făcut-o de la înfiinţarea Alianţei noastre. Natura relaţiilor Alianţei cu Rusia şi aspiraţiile noastre de parteneriat vor depinde de observarea unei schimbări clare şi constructive în acţiunile Rusiei, care să demonstreze respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale.

24. O Ucraină independentă, suverană şi stabilă, angajată ferm spre democraţie şi statul de drept, este esenţială pentru securitatea euro-atlantică. În această perioadă când securitatea Ucrainei este subminată, Alianţa continuă să sprijine pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul graniţelor ei recunoscute internaţional. Sprijinul larg pentru Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite 68/262 privind integritatea teritorială a Ucrainei demonstrează respingerea pe plan internaţional a „anexării” ilegale şi ilegitime a Crimeei de către Rusia. Suntem extrem de preocupaţi de continuarea escaladării acţiunilor agresive în estul Ucrainei. Vedem o campanie concertată de violenţă a Rusiei şi a separatiştilor sprijiniţi de Rusia, cu scopul destabilizării Ucrainei ca stat suveran.

25. Elogiem poporul Ucrainei pentru angajamentul său faţă de libertate şi democraţie şi pentru hotărârea de a-şi decide propriul viitor şi cursul politicii externe fără interferenţe din exterior. Salutăm desfăşurarea de alegeri prezidenţiale libere şi corecte la 25 mai 2014, în condiţii dificile, şi semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie 2014, care demonstrează consolidarea democraţiei în Ucraina şi aspiraţia europeană a Ucrainei. În acest context, aşteptăm cu nerăbdare alegerile pentru Rada Supremă, din octombrie 2014.

26. Încurajăm Ucraina să promoveze în continuare un proces politic inclusiv, bazat pe valori democratice şi respectarea drepturilor omului, a minorităţilor şi a statului de drept. Salutăm Planul de Pace al Preşedintelui Poroshenko şi chemăm toate părţile să-şi îndeplinească angajamentele, inclusiv pe acelea făcute la Geneva şi Berlin. Chemăm Rusia să se angajeze într-un dialog constructiv cu guvernul ucrainean. Sprijinim activ eforturile diplomatice în curs către o soluţie politică sustenabilă a conflictului, care respectă suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor ei recunoscute internaţional.

27. Elogiem şi sprijinim pe deplin acţiunile altor organizaţii internaţionale care contribuie la de-escaladare şi caută o soluţie paşnică la criză, în special acţiunile OSCE şi ale Uniunii Europene. Salutăm desfăşurarea rapidă a Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE, care trebuie să poată opera fără piedici şi să aibă acces la toate regiunile Ucrainei pentru a-şi îndeplini mandatul. Salutăm, de asemenea, decizia Uniunii Europene de a lansa o misiune sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comune pentru a sprijini Ucraina în domeniul reformei sectorului civil de securitate, inclusiv poliţie şi stat de drept.

28. Recunoscând dreptul Ucrainei de a restabili pacea şi ordinea şi de a-şi apăra poporul şi teritoriul, încurajăm Forţele Armate şi serviciile de securitate ucrainene să continue să exercite maximă reţinere în operaţia lor aflată în derulare, astfel încât să evite producerea de victime în rândul populaţiei civile locale.

29. Ucraina este un partener de durată şi special al Alianţei. În contextul reuniunii noastre de aici, din Ţara Galilor, ne-am întâlnit cu Preşedintele Poroshenko şi am adoptat o Declaraţie comună. Apreciem, în mod deosebit, contribuţiile trecute şi prezente ale Ucrainei la toate operaţiile Aliate curente, precum şi pe cele la Forţa de Răspuns NATO. Încurajăm şi vom continua să sprijinim implementarea de către Ucraina a reformelor ample, prin Programul Naţional Anual, în cadrul Parteneriatului nostru Distinctiv. Am iniţiat eforturi suplimentare pentru a sprijini reforma şi transformarea sectoarelor de securitate şi apărare şi pentru a promova o interoperabilitate mai mare între forţele Ucrainei şi cele ale NATO. Aceste eforturi sunt destinate să consolideze abilitatea Ucrainei de a-şi furniza propria securitate. Salutăm participarea Ucrainei la Iniţiativa privind Consolidarea Interoperabilităţii cu state partenere NATO şi interesul Ucrainei faţă de oportunităţile consolidate din cadrul Iniţiativei şi aşteptăm cu interes viitoarea participare a Ucrainei.

30. Ocuparea nelegitimă, de către Rusia, a Crimeei şi intervenţia militară în estul Ucrainei au generat preocupări legitime multor parteneri ai NATO din Europa de Est. Aliaţii vor continua să sprijine dreptul partenerilor de a face alegeri independente şi suverane de politică externă şi de securitate, fără presiune sau coerciţie externe. Aliaţii rămân, totodată, angajaţi în sprijinul lor pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei şi Republicii Moldova.

31. În acest context, vom continua să sprijinim eforturile pentru soluţionarea paşnică a conflictelor din Caucazul de Sud, precum şi din Republica Moldova, pe baza principiilor şi normelor de drept internaţional, a Cartei ONU şi Actului Final de la Helsinki. Persistenţa acestor conflicte prelungite continuă să fie o chestiune de preocupare deosebită, care subminează oportunităţile cetăţenilor din regiune de a-şi atinge potenţialul deplin ca membri ai comunităţii euro-atlantice. Cerem tuturor părţilor să se angajeze constructiv şi cu voinţă politică întărită în soluţionarea paşnică a conflictelor, în cadrul formatelor de negociere stabilite.

32. Suntem deosebit de preocupaţi de instabilitatea în creştere şi multiplicarea ameninţărilor transnaţionale şi multi-dimensionale în regiunea Orientului Mijlociu şi a Nordului Africii. Aceste ameninţări afectează direct securitatea locuitorilor din zonă, ca şi pe a noastră. De aceea, subliniem nevoia de calmare şi încetare a violenţelor. Continuăm să sprijinim aspiraţiile legitime ale popoarelor din această regiune de pace, securitate, democraţie, justiţie, prosperitate şi pentru păstrarea propriilor lor identităţi. Vom continua să monitorizăm cu atenție situația şi să explorăm opţiunile pentru o posibilă asistenţă pe care NATO o poate furniza în sprijinul eforturilor bilaterale şi internaţionale de promovare a stabilităţii şi să contribuim la oferirea unui răspuns la intensificarea crizelor în zonă şi la ameninţările din regiunea Orientului Mijlociu.

33. Aşa-numitul „Stat Islamic în Irak şi Levant” (ISIL) reprezintă o ameninţare gravă pentru popoarele irakian şi sirian, pentru întreaga regiune extinsă şi pentru naţiunile noastre. Suntem revoltaţi faţă de recentele atacuri barbare ale ISIL asupra populaţiei civile, în particular de direcţionarea deliberată şi sistematică a atacurilor asupra unor întregi grupuri etnice şi comunităţi religioase. Condamnăm cu deosebită fermitate acţiunile violente şi laşe ale ISIL. Dacă securitatea oricărui Aliat este în pericol, nu vom ezita să luăm toate măsurile necesare de asigurare a apărării noastre colective. Deteriorarea rapidă a situaţiei de securitate din Irak şi extinderea ameninţării reprezentate de către ISIL subliniază necesitatea unei soluţii politice bazate pe un guvern irakian cu caracter incluziv, cu reprezentarea tuturor componentelor sectare. În plus, în lumina consecinţelor umanitare dramatice ale crizei şi a repercusiunilor asupra securităţii şi stabilităţii regionale, mai mulţi Aliaţi au furnizat deja şi oferă şi în prezent asistenţă de securitate şi umanitară Irakului, pe baze bilaterale.

34. Reafirmăm angajamentul continuu al NATO pentru parteneriatul NATO - Irak, prin care vom revitaliza efortul nostru de a ajuta Irakul în crearea unor forţe de securitate mai eficiente. Acest parteneriat cuprinde, în cadrul Programului de Parteneriat şi Cooperare Individual existent, cooperarea în domenii precum: dialog politic; educație și formare; reacţie la terorism; construcţia instituţiilor de apărare; securitatea frontierelor; şi strategii de comunicare. Aliaţii şi partenerii ar trebui să continue să sprijine coordonarea asistenţei umanitare pentru Irak prin canale adecvate. Salutăm rolul pe care Centrul de Coordonare Euro-Atlantic pentru Răspuns la Dezastre îl joacă. Am convenit, de asemenea, că NATO va ajuta la coordonarea între Aliaţi şi parteneri a asistenței de securitate pentru sprijinirea Irakului; acest sprijin ar putea include şi ajutor în coordonarea furnizării transportului pentru oferirea asistenţei. Dacă guvernul Irakului va formula o solicitare, NATO va fi gata să evalueze măsuri în cadrul Iniţiativei NATO de Construire a Capacităţii de Apărare şi a Aspectelor de Securitate Conexe, urmărind lansarea unui astfel de efort în viitorul apropiat. NATO va sprijini eforturile bilaterale curente ale Aliaţilor şi Partenerilor prin solicitarea şi coordonarea, pe baze voluntare, a activelor din sfera de informaţii, de supraveghere şi de recunoaştere. În plus, Aliaţii vor urmări să crească nivelul colaborării în ceea ce priveşte schimbul de informaţii referitor la luptătorii străini care revin în ţările de origine.

35. Continuăm să urmărim cu serioasă îngrijorare criza în curs de desfășurare în Siria. Condamnăm în termenii cei mai fermi campania de violență a regimului Assad împotriva poporului sirian, care a produs haosul din prezent și devastarea din această țară. Solicităm guvernului sirian să respecte pe deplin prevederile tuturor Rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și să se angajeze imediat într-un proces de tranziție politică autentică în conformitate cu Comunicatul de la Geneva din 30 iunie 2012. Credem că o tranziție politică negociată este esențială pentru a pune capăt vărsării de sânge. Subliniem rolul important al opoziției moderate în protejarea comunităților în faţa amenințărilor atât ale tiraniei regimului sirian, cât şi ale extremismului ISIL. Mai mult de trei ani de lupte au avut consecințe umanitare dramatice și un impact în creștere la adresa securității statelor din regiune. În ciuda unor posibile efecte de destabilizare a economiilor și societăților, Turcia, stat membru NATO, și Iordania, partenerul nostru regional, precum și statul vecin Liban, găzduiesc cu generozitate milioane de refugiați și strămutați sirieni. Desfășurarea rachetelor Patriot pentru apărarea populației și teritoriului Turciei este o dovadă puternică a determinării și a capacității NATO de a apăra și de a descuraja orice potențială amenințare împotriva vreunui Aliat.

36. Salutăm finalizarea cu succes a Misiunii Comune a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) / Organizației Națiunilor Unite și a Aliaților de îndepărtare și eliminare a armelor chimice declarate de Siria, așa cum s-a solicitat prin Rezoluția nr. 2118 a Consiliului de Securitate al ONU și prin deciziile Consiliului Executiv OIAC. Aliații NATO au avut un rol-cheie în asigurarea acestui succes, precum și în distrugerea materialelor chimice însele. Rămânem serios îngrijorați de apariţia, în continuare, a informaţiilor privind folosirea agenților chimici ca arme în Siria. Douăsprezece facilități de producere a armelor chimice sunt în așteptarea distrugerii și rămân întrebări privind caracterul complet și exactitatea declarației Siriei privind armele chimice. Somăm guvernul Assad să răspundă tuturor întrebărilor în suspensie privind declarația sa față de OIAC, să abordeze toate problemele rămase și să ia măsuri pentru asigurarea conformării depline cu obligațiile sale din Convenția Armelor Chimice (CAC), Rezoluția CSONU 2118 și deciziile Consiliului Executiv al OIAC.

37. ISIL, prin recentul avans în Irak, a devenit o amenințare transnațională. Regimul Assad a contribuit la emergența ISIL în Siria și la expansiunea sa în afara teritoriului sirian. Prezența ISIL atât în Siria, cât și în Irak este o amenințare la adresa stabilității regionale. A devenit un obstacol-cheie la reglementarea politică în Siria și un risc serios la stabilitatea și integritatea teritorială a Irakului. Popoarele sirian și irakian și celelalte din regiune au nevoie de sprijinul comunității internaționale pentru contracararea acestei amenințări. Este nevoie de o abordare internațională coordonată.

38. Suntem profund îngrijorați de violențele în curs și deteriorarea situației de securitate din Libia, care amenință să submineze obiectivele pentru care poporul libian a suferit atât de mult și care reprezintă o amenințare pentru regiunea extinsă. Îndemnăm toate părțile să înceteze violențele și să se angajeze fără întârziere în eforturi constructive cu scopul de a promova un dialog politic incluziv în interesul poporului libian, ca parte a procesului democratic. Recunoscând rolul central al ONU în coordonarea eforturilor internaționale în Libia, sprijinim puternic eforturile continue ale Misiunii de Sprijin a ONU în Libia (UNSMIL) pentru realizarea unei încetări imediate a focului, pentru reducerea tensiunilor și pentru a contribui la reconcilierea națională. Operațiunea noastră Unified Protector a demonstrat determinarea NATO, împreună cu partenerii arabi regionali, de a proteja poporul libian. În baza deciziei NATO din octombrie 2013, ca urmare a solicitării autorităților libiene, continuăm să fim pregătiți să sprijinim Libia cu consiliere privind construcția instituțiilor de securitate și pentru dezvoltarea unui parteneriat de durată, care ar putea conduce la statutul de membru al Libiei în Dialogul Mediteranean, care ar fi cadrul normal pentru cooperarea noastră.

39. Deşi în Mali a fost restabilită ordinea constituţională, recunoaştem că terorismul şi traficul ilegal de arme, droguri şi persoane din regiunea Sahel-Sahara ameninţă securitatea regională şi propria noastră securitate. Salutăm eforturile ONU şi subliniem importanţa unui angajament ferm al comunităţii internaţionale pentru abordarea provocărilor complexe de securitate şi politice din această regiune. În acest sens, salutăm strategiile cuprinzătoare cu privire la Sahel ale Uniunii Africane şi Uniunii Europene. Salutăm, de asemenea, şi angajamentul militar robust şi credibil al aliaţilor în regiunea Sahel-Sahara, care contribuie la reafirmarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale respectivelor state africane şi la securitatea Alianţei. NATO este pregătită să exploreze, la cererea statelor interesate, cum poate contribui la abordarea acestor provocări, în deplină coordonare cu ONU, UE şi eforturile regionale şi bilaterale.

40. În regiunea de importanţă strategică a Balcanilor de Vest, valorile democratice, statul de drept şi relaţiile de bună vecinătate continuă să joace un rol major în menţinerea păcii şi stabilităţii durabile. Alianţa rămâne puternic angajată în consolidarea stabilităţii şi securităţii regiunii şi va continua să sprijine în mod activ aspiraţiile de integrare euro-atlantică ale statelor din zonă. Aliaţii şi partenerii lor din Balcanii de Vest contribuie activ la menţinerea păcii regionale şi internaţionale, inclusiv prin intermediul formatelor de cooperare regională.

Apreciem progresul Serbiei în construirea unui parteneriat mai solid cu NATO şi încurajăm Belgradul să continue eforturile în această direcţie. De asemenea, apreciem progresul realizat în Kosovo şi încurajăm continuarea eforturilor în vederea consolidării instituţiilor democratice şi a domniei legii într-un Kosovo multietnic. Alegerile parlamentare din 8 iunie 2014 s-au desfăşurat în mare parte conform standardelor internaţionale, reprezentând, în acelaşi timp, o piatră de hotar. Aşteptăm cu încredere formarea rapidă a unui guvern reprezentativ şi, inclusiv, capabil să continue dialogul Belgrad – Priştina facilitat de UE. Apreciem îmbunătăţirea situaţiei de securitate şi progresul realizat în cadrul dialogului. Salutăm angajamentul ambelor părţi faţă de acordul Belgrad – Priştina din 19 aprilie 2013 şi încurajăm continuarea eforturilor în vederea implementării integrale a acestui acord.
41. Ne-am întâlnit ieri într-o reuniune extinsă privind Afganistanul şi, împreună cu partenerii noştri din Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă (ISAF), am adoptat o Declaraţie a Summit¬-ului din Ţara Galilor privind Afganistanul.
42. Timp de peste un deceniu, Aliaţii NATO şi statele partenere din întreaga lume au fost alături de Afganistan în cea mai mare operaţie din istoria Alianţei. Acest efort fără precedent a întărit securitatea globală şi a contribuit la asigurarea unui viitor mai bun pentru bărbaţii, femeile şi copiii afgani. Ne exprimăm recunoştinţa faţă de personalul afgan şi internaţional care şi-a dat viaţa ori a fost rănit în acest efort.
43. Odată cu încheierea ISAF în decembrie 2014, natura şi întinderea angajamentului nostru faţă de Afganistan se vor modifica. Avem în vedere trei tipuri de activităţi, care vor fi complementare şi se vor susţine reciproc: pe termen scurt, Aliaţii NATO şi statele partenere sunt gata să continue instruirea, consilierea şi sprijinirea Forţelor Naţionale Afgane de Securitate (ANSF) după 2014 prin intermediul misiunii Resolute Support, care nu va îndeplini sarcini de luptă; pe termen mediu, ne reafirmăm angajamentul de a contribui la susţinerea financiară a ANSF; pe termen lung, rămânem decişi să întărim parteneriatul NATO cu Afganistanul. Ne bizuim pe angajamentul şi cooperarea Afganistanului.
44. Recunoaştem importanţa distinctă a dezvoltării cooperării regionale şi a relaţiilor de bună vecinătate pentru securitatea şi stabilitatea Afganistanului. Rămânem hotărâţi să sprijinim poporul afgan în efortul de a edifica o ţară stabilă, suverană, democratică şi unitară, în care prevalează statul de drept şi buna guvernare, în care sunt pe deplin protejate drepturile omului, în mod special drepturile femeilor, inclusiv participarea deplină a acestora la procesul decizional, precum şi drepturile copiilor. În activitatea noastră, alături de Guvernul Afganistanului şi întreaga comunitate internaţională, ne menţinem obiectivul de a nu mai fi ameninţaţi vreodată de terorişti aflaţi în Afganistan. Angajamentul nostru faţă de Afganistan va continua.
45. Salutăm Forţa Kosovo (KFOR) pentru rezultatele obţinute de-a lungul celor peste 15 ani, în îndeplinirea mandatului său, conform Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 1244. KFOR va continua să contribuie la asigurarea unui mediu de securitate sigur şi stabil şi a libertăţii de mişcare în Kosovo în strânsă cooperare cu autorităţile din Kosovo şi cu Uniunea Europeană, aşa cum a fost deja convenit. KFOR va continua, de asemenea, să sprijine dezvoltarea unui Kosovo multietnic, paşnic şi stabil. Alianţa va continua să ofere asistenţă Forţei de Securitate Kosovo pe teren şi va evalua în permanenţă caracterul / natura unui (eventual) sprijin suplimentar pentru aceasta.

46. Vom continua să menţinem o prezenţă a KFOR robustă şi credibilă pentru a-şi îndeplini mandatul. O îmbunătăţire durabilă a situaţiei de securitate şi implementarea cu succes a acordurilor convenite în dialogul facilitat de UE între Belgrad şi Priştina vor permite NATO să analizeze o posibilă modificare a prezenţei sale în teren. Orice reducere a trupelor sale va fi analizată în funcţie de repere şi indicatori clari şi va fi decisă în funcţie de condiţiile din teren, şi nu în funcţie de un anumit calendar.

47. Operaţia Active Endeavour din Marea Mediterană va continua să se adapteze pentru a face faţă riscurilor de securitate într-o zonă de interes strategic pentru Alianţă. Pirateria din Somalia nu a fost eradicată. NATO a contribuit la o reducere constantă a activităţii de piraterie în largul coastei somaleze prin intermediul Operaţiei Ocean Shield, în coordonare cu alţi actori internaţionali relevanţi, inclusiv UE şi alte state, potrivit deciziilor relevante adoptate. Am convenit să continuăm implicarea NATO în combaterea pirateriei în largul coastei somaleze până la sfârşitul anului 2016, prin optimizarea utilizării infrastructurii NATO. Ambele operaţii contribuie la consolidarea capacităţii de supraveghere maritimă a Alianţei, a interoperabilităţii şi a implicării partenerilor.

48. Responsabilitatea cea mai importantă a Alianţei este de a proteja şi apăra teritoriile şi populaţiile noastre împotriva atacurilor, după cum este specificat în articolul 5 al Tratatului de la Washington. Nimeni nu trebuie să pună la îndoială hotărârea NATO de a acţiona în cazul în care securitatea unuia dintre Aliaţi ar fi ameninţată. NATO va menţine întreaga gamă de capabilităţi necesare pentru descurajarea şi apărarea împotriva oricărei ameninţări la adresa siguranţei şi securităţii populaţiilor noastre, oriunde o astfel de ameninţare ar apărea.
49. Descurajarea, bazată pe un mix relevant de capabilităţi nucleare, convenţionale şi de apărare balistică, rămâne un element central al strategiei noastre generale.
50. Atâta timp cât armele nucleare există, NATO va rămâne o alianţă nucleară. Forţele nucleare strategice ale Alianţei, în special cele ale Statelor Unite, reprezintă garanţia supremă pentru securitatea Aliaţilor. Forţele nucleare independente ale Marii Britanii şi Franţei au un rol de descurajare particular şi contribuie la capacitatea generală de descurajare şi la securitatea Alianţei. Circumstanţele în care ar putea fi necesară analizarea folosirii armelor nucleare sunt extrem de îndepărtate.
51. Forţele convenţionale ale Aliaţilor reprezintă o contribuţie esenţială la capacitatea de descurajare împotriva unei game largi de ameninţări. Acestea contribuie la oferirea unei asigurări vizibile a coeziunii Alianţei, precum şi la evidenţierea capacităţii şi angajamentului Alianţei de a răspunde preocupărilor de securitate ale fiecărui Aliat.
52. Apărarea antirachetă joacă un rol complementar rolului armelor nucleare în vederea descurajării; nu reprezintă un înlocuitor pentru acestea. Această capabilitate are exclusiv un scop defensiv.
53. Controlul armamentelor, dezarmarea şi neproliferarea continuă să joace un rol important în asigurarea obiectivelor de securitate ale Alianţei. Atât succesele, cât şi eşecurile înregistrate în aceste domenii pot avea un impact direct asupra nivelului de ameninţări perceput de către NATO. În acest context, este deosebit de importantă respectarea angajamentelor asumate în baza prevederilor tratatelor din domeniul dezarmării şi neproliferării, inclusiv Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (Tratatul INF), care este un element important al securităţii euro-atlantice. În acest sens, Aliaţii cer Federaţiei Ruse să menţină viabilitatea Tratatului privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune, prin asigurarea respectului deplin şi verificabil al prevederilor acestuia.
54. Ameninţarea proliferării rachetelor balistice la adresa populaţiilor, teritoriului şi forţelor europene ale NATO continuă să crească, iar apărarea antirachetă constituie o componentă a unui răspuns mai amplu pentru contracararea acesteia. La Summit-ul de la Lisabona, în 2010, am decis să dezvoltăm capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD) pentru a îndeplini sarcina noastră principală de apărare colectivă. Apărarea antirachetă va deveni parte integrală a posturii de apărare generale a Alianţei şi va contribui la indivizibilitatea securităţii Alianţei.

55. Obiectivul acestei capabilităţi este de a furniza acoperire deplină şi protecţie pentru toate populaţiile, teritoriul şi forţele europene ale NATO împotriva ameninţărilor crescânde generate de proliferarea rachetelor balistice, având la bază principiile indivizibilităţii securităţii Aliaţilor şi solidarităţii NATO, distribuirii echitabile a riscurilor şi sarcinilor, precum şi provocării rezonabile, luând în considerare nivelul ameninţării, disponibilitatea şi fezabilitatea tehnică potrivit celor mai recente evaluări comune ale ameninţării, agreate de Alianţă. Dacă eforturile internaţionale vor reduce ameninţările generate de proliferarea rachetelor balistice, capabilitatea NATO de apărare antirachetă se va adapta corespunzător.

56. La Summit-ul de la Chicago din 2012, am declarat atingerea Capabilităţii NATO BMD interimare ca prim pas relevant din punct de vedere operaţional, care oferă maximum de acoperire, corespunzător mijloacelor disponibile, pentru protecţia populaţiilor, teritoriului şi forţelor europene Aliate din sud împotriva unui atac cu rachete balistice. Capabilitatea NATO BMD interimară este aptă din punct de vedere operaţional.

57. Astăzi, remarcăm cu satisfacţie că dislocarea Aegis Ashore la Deveselu, România respectă calendarul pentru a fi finalizată la orizontul anului 2015. Aegis Ashore va fi pusă la dispoziţia NATO şi va furniza o creştere semnificativă a capabilităţii NATO BMD. Totodată, remarcăm cu satisfacţie dislocarea avansată a navelor Aegis cu capabilităţi BMD la Rota, Spania. Pe fondul capabilităţii interimare, nave Aegis cu capabilităţi BMD vor putea fi puse suplimentar la dispoziţia NATO.

58. Astăzi, remarcăm cu satisfacţie că au fost oferite contribuţii naţionale voluntare suplimentare, iar un număr de Aliaţi dezvoltă, inclusiv prin cooperare multinaţională, sau achiziţionează capabilităţi BMD adiţionale, care ar putea fi puse la dispoziţia Alianţei. Obiectivul nostru rămâne să furnizăm Alianţei o capabilitate NATO BMD operaţională care să furnizeze acoperire deplină şi protecţie pentru toate populaţiile, teritoriul şi forţele europene ale NATO, bazate pe contribuţii naţionale voluntare, inclusiv pe senzori şi interceptori finanţaţi prin resurse naţionale, pe aranjamente de găzduire şi pe extinderea Capabilităţii Stratificate de Apărare Antirachetă în Teatrele de Operaţii (ALTBMD). Doar sistemele de comandă şi control ale ALTBMD şi extinderea lor la apărarea teritoriului sunt eligibile pentru finanţarea din fonduri comune.

59. Remarcăm potenţialele oportunităţi de cooperare în domeniul apărării antirachetă şi încurajăm Aliaţii să exploreze posibilitatea de a oferi contribuţii naţionale voluntare suplimentare, inclusiv prin cooperare multinaţională, pentru a furniza capabilităţi relevante şi de a utiliza sinergii potenţiale pentru planificarea, dezvoltarea, achiziţionarea şi dislocarea lor. Totodată, remarcăm că BMD este vizată de două proiecte de Apărare Inteligentă.

60. Similar tuturor operaţiunilor NATO, va fi asigurat controlul politic deplin al Aliaţilor asupra acţiunilor militare întreprinse conform acestei capabilităţi. În acest scop, vom continua să aprofundăm controlul politic al NATO BMD pe măsură ce capabilitatea se dezvoltă. Apreciem finalizarea analizei Alianţei asupra aranjamentelor necesare pentru capabilitatea interimară NATO BMD şi remarcăm că Alianţa va fi pregătită să utilizeze contribuţii Aliate suplimentare pe măsură ce acestea vor fi puse la dispoziţia Alianţei. Dispunem totodată Consiliului să urmărească regulat implementarea capabilităţii NATO BMD, inclusiv înaintea reuniunilor ministeriale de externe şi de apărare, şi să elaboreze un raport cuprinzător asupra progreselor înregistrate şi problemelor ce necesită atenţie pentru dezvoltarea sa viitoare, până la următorul summit.

61. Rămânem pregătiţi să colaborăm cu state terţe, de la caz la caz, pentru a creşte transparenţa şi încrederea şi pentru a spori eficienţa apărării antirachetă. Au fost întreprinşi paşi iniţiali care ar putea conduce la diferite forme de cooperare cu state terţe în domeniul apărării antirachetă. La fel ca la Chicago în 2012, reafirmăm că apărarea antirachetă a NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina capabilităţile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potenţialelor ameninţări venind din afara spaţiului euro-atlantic.

62. Alianţa reafirmă angajamentul său de lungă durată în domeniul controlului armamentelor, ca element-cheie al securităţii euro-atlantice, şi subliniază importanţa implementării depline şi a respectării angajamentelor, pentru restabilirea încrederii. Activitatea militară unilaterală a Rusiei în şi în jurul Ucrainei a subminat pacea, securitatea şi stabilitatea în regiune; respectarea selectivă a prevederilor Documentului Viena şi Tratatului Cer Deschis, precum şi refuzul de a pune în aplicare Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE), au erodat impactul pozitiv al acestor instrumente de control al armamentelor. Aliaţii fac un apel la Federaţia Rusă să respecte pe deplin aceste angajamente. Aliaţii sunt hotărâţi să menţină, să întărească şi să modernizeze regimul de control al armamentelor convenţionale în Europa, pe baza principiilor fundamentale şi a angajamentelor, inclusiv reciprocitate, transparenţă şi consimţământul statului gazdă.

63. La ultimul nostru Summit de la Chicago ne-am stabilit obiectivul ambiţios de a realiza Forţele NATO 2020: moderne, forţe strâns conectate echipate, pregătite, instruite şi comandate astfel încât să fie în măsură să îndeplinească Nivelul de Ambiţie NATO şi în acest mod să poată opera împreună şi cu partenerii în orice mediu. Considerăm că obiectivul rămâne valid şi reafirmăm angajamentul nostru de a-l îndeplini. Planul de Acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie completează şi întăreşte Forţele NATO 2020 prin îmbunătăţirea gradului nostru de pregătire şi reacţie, în ansamblu.

64. NATO are nevoie, acum mai mult ca niciodată, de forţe moderne, robuste şi capabile la un nivel ridicat de pregătire, în aer, la sol şi pe mare, astfel încât să facă faţă provocărilor curente şi viitoare. Suntem hotărâţi să continuăm să întărim capabilităţile noastre. Astfel, astăzi am agreat Pachetul referitor la Planificarea Apărării cu o serie de priorităţi, precum întărirea şi consolidarea pregătirii şi exerciţiilor; comanda şi controlul, inclusiv pentru solicitările de operaţiuni aeriene; informaţii, supraveghere şi recunoaştere; capacităţile NATO de apărarea antirachetă, în concordanţă cu deciziile luate la Summit-urile din 2010 de la Lisabona şi din 2012 de la Chicago, inclusiv contribuţiile naţionale voluntare; apărarea cibernetică; precum şi îmbunătăţirea solidităţii şi pregătirii forţelor noastre terestre atât pentru apărarea colectivă, cât şi pentru răspunsul la crize. Îndeplinirea acestor priorităţi va creşte capabilităţile colective ale Alianţei şi va pregăti mai bine NATO să facă faţă ameninţărilor şi provocărilor curente şi viitoare. Am convenit acest Pachet pentru a orienta investiţiile noastre în domeniul apărării şi a îmbunătăţi capacităţile de care Aliaţii dispun la nivel naţional. În acest context, capacităţile aeriene întrunite necesită atenţie pe termen lung.

65. Vom continua să punem accentul pe cooperarea multinaţională. Ca urmare a iniţiativei Sistemului Întrunit de Intelligence, Supraveghere şi Recunoaştere (JISR) lansată la Summit-ul nostru de Chicago, suntem în grafic pentru a furniza o capacitate operaţională iniţială de sprijinire a operaţiilor NATO şi a rotaţiilor Forţei de Răspuns a NATO, începând cu 2016. În acest context, notăm progresul în dezvoltarea sistemului de Supraveghere Terestră al Alianţei care va deveni disponibil pentru dislocare operaţională în 2017. În plus, Sistemul Aeropurtat de Avertizare Timpurie şi Control al NATO va continua să fie modernizat pentru a-şi menţine deplina capacitate operaţională. JISR este un exemplu al avantajelor derivate din cooperarea multinaţională în dezvoltarea capacităţilor şi utilizarea acestora între Aliaţi, care permit beneficii semnificative în plan operaţional şi la capitolul costuri. Pe aceeaşi linie, o serie de Aliaţi au înfiinţat un grup multinaţional de utilizatori dedicat sistemului aerian pilotat de la distanţă MQ-9, în special în vederea dezvoltării interoperabilităţii şi reducerii costurilor totale.

66. Similar, subliniem că, de la momentul lansării iniţiativei Apărării Inteligente la Summit-ul nostru de la Chicago, un număr din ce în ce mai mare de proiecte multinaţionale au fost înfiinţate pentru a ajuta Aliaţii să armonizeze cerinţele, să pună în comun resursele şi să obţină beneficii tangibile în materie de eficacitate operaţională, precum şi în ce priveşte eficienţa costurilor. Construim pe aceste baze pozitive, în special pentru a aborda cerinţele prioritare ale Alianţei în materie de capacităţi. În mod concret, două grupuri de Aliaţi au hotărât să lucreze asupra, respectiv la sporirea disponibilităţii Muniţiilor de Înaltă Precizie şi la furnizarea unei capabilităţi privind o bază aeriană dislocabilă şi au semnat Scrisori de Intenţie în acest sens. Alte două grupuri de Aliaţi au decis să creeze proiecte concrete pentru ameliorarea schimburilor de informaţii din domeniul JISR în operaţii şi Sistemul de Apărare Antirachetă, inclusiv în ce priveşte pregătirea navală.

67. Astăzi, am andosat de asemenea Conceptul Naţiunilor-Cadru. Acesta se concentrează pe grupuri de Aliaţi care lucrează în format multinaţional pentru dezvoltarea în comun de forţe şi capacităţi necesare Alianţei, facilitate de o naţiune-cadru. Implementarea acestuia va contribui la echiparea Alianţei cu seturi de forţe şi capacităţi coerente, în mod special în Europa. Va ajuta la demonstrarea de către Aliaţii europeni a disponibilităţii de a face mai mult pentru securitatea noastră comună şi, de asemenea, de a ameliora balanţa furnizării de capacităţi între SUA şi Aliaţii europeni, precum şi între Aliaţii europeni înşişi. Pentru a implementa acest concept, astăzi, un grup de zece Aliaţi, având Gemania ca naţiune-cadru şi axându-se pe dezvoltarea de capacităţi, s-a angajat, prin intermediul unei scrisori comune, să lucreze în mod sistematic împreună să aprofundeze şi să intensifice cooperarea pe termen lung, pentru a crea, în diferite configuraţii, un număr de proiecte multinaţionale care să abordeze domenii prioritare ale Alianţei vizând un spectru larg de capacităţi. Aliaţii se vor concentra iniţial pe crearea de seturi coerente de capacităţi în domeniile suportului logistic, protecţiei chimice, biologice, radiologice şi nucleare; executarea focului de la sol, din aer şi din mare; şi cartiere generale mobile. Alt grup de şapte Aliaţi, având Marea Britanie drept naţiune-cadru, a convenit astăzi să creeze Forţa Expediţionară Întrunită (JEF), o forţă dislocabilă rapid, capabilă să conducă întregul spectru de operaţii, de mare intensitate. JEF va facilita dislocarea eficientă a capacităţilor şi unităţilor militare existente şi în curs de formare. În plus, un grup de şase naţiuni, având Italia drept naţiune-cadru şi în baza legăturilor regionale, se va concentra pe ameliorarea unui număr de capacităţi Aliate din domenii precum stabilizarea şi reconstrucţia, furnizarea de facilitatori, ameliorarea modului de utilizare a formaţiunilor terestre şi comandă şi control. Sunt în curs de dezvoltare şi alte grupări în conformitate cu Conceptul Naţiunilor-Cadru.

68. Doi Aliaţi şi-au anunţat intenţia de creare a unei Forţe Expediţionare Întrunite Combinate, care va fi operaţională în 20