Riseproject.ro Agenția de Plăți în Agricultură, fraudată de interlopii bulgari

O agenție a statului a fost înșelată de două clanuri interlope din Bulgaria după ce a încercat să cumpere ulei și făină pentru familiile sărace din România. Tranzacțiile comerciale, în valoare de zeci de milioane de euro, urmau să fie decontate de Uniunea Europeană. Doar că bulgarii au fugit cu banii în Cipru. Schema fraudei implică un om al străzii din Sofia, bancheri bulgari și o familie de români. Direcția Națională Anticorupție a ridicat azi, 5 octombrie 2015, documentele afacerii de la sediul APIA din București.
 
CUM A ÎNCEPUT AFACEREA Pentru primul contract, în valoare de aproape 20 de milioane de euro, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuia să primească ulei de la bulgari, dar aceștia au mai livrat produse în valoare de doar 3,5 milioane de euro. Cel de-al doilea contract era practic un barter. Bulgarii dădeau făină și primeau la schimb orz. Bănește, schimbul era de peste 6 de milioane de euro. Numai că bulgarii au încasat banii și orzul, dar n-au mai livrat făina. Agenția statului român încearcă de mai mult timp să recupereze paguba prin executarea scrisorilor de garanție bancară cu care firma bulgară s-a prezentat la licitație. Însumate, garanțiile se ridică la 31,5 milioane de euro. Au apărut însă alte probleme.
 
RISE Project și jurnaliștii de la Bivol.bg, centrul bulgar pentru jurnalism de investigație, au documentat mai multe luni această afacere, descoperind filiera prin care România a fost păgubită cu aproape 26 de milioane de euro. Între timp, procurorii români anticorupție au demarat o anchetă proprie în acest caz, fiind vizați inclusiv funcționarii agenției, dar și mai multe companii implicate în schema comercială. Birourile APIA din București și din Ilfov și mai multe sedii de firme din Dâmbovița și Giurgiu au fost percheziționate azi de procurorii Departamentului Național Anticorupție.
 
MÂNUITORII BANILOR First Investment Bank (FIB), banca bulgărească care a eliberat garanțiile, refuză să mai facă plata, motivând că APIA a încurcat conturile în care a virat banii. Practic, banca bulgară suține că agenția guvernamentală n-a mai trimis banii în conturile firmei bulgare de la această bancă, ci în cu totul altă parte. Jurnaliștii RISE Project și colegii de la Bivol.bg au aflat că banii s-au scurs într-un cont din Cipru. La vedere, firma bulgară Viem Corporation e deținută și condusă de Valeri Petrov, un om al străzii din Sofia. În același apartament din capitala Bulgariei, unde este înregistrată firma Viem Corporation, mai figurează și alte companii înrudite între ele. Unele dintre firme sunt conectate la afaceriști români și, mai departe, chiar la patronii First Investment Bank, banca bulgărească care refuză să înapoieze banii statului român.
 
Alte firme din aceeași încăpere sunt conectate la Ivan Tanev, fiul fostului ministru al agriculturii din Bulgaria, un interlop căutat de Interpol pentru evaziune fiscală și spălare de bani.
 
Toate firmele din apartament sunt legate între ele și au intrat și în vizorul procurorilor bulgari pentru posibile infracțiuni economice. În România, Oficiul European pentru Lupta împotriva Fraudelor (OLAF), care monitorizează cheltuirea banilor europeni, dar și Direcția Națională Anticorupție (DNA) investighează, la rândul lor, contractele pe care le-a derulat APIA în acest caz. Banii pentru cele două contracte au fost plătiți inițial de Ministerul Economiei, conform procedurilor din programul social, și urmau să fie decontați de Uniunea Europeană ca parte dintr-un amplu program social pentru sprijinirea familiilor sărace din România.
 
PRODUSE PENTRU SĂRMANI. Nu doar că au fost pierduți banii, dar un alt efect al afacerii a fost că mii de familii din toată România nu au mai primit ajutoarele sociale. Gheorghe Benu, chiar directorul APIA care a semnat contractele cu bulgarii, le-a comunicat Consiliilor Județene că familiile sărmane nu vor mai primi ulei și făină în 2012 din cauză că firma bulgară nu și-a respectat obligațiile din cele două contracte:
 
ULEIUL. O sumă totală de 20 milioane de euro pentru 17 milioane de litri de ulei alimentar, pe care însă nu l-a mai văzut nimeni. Prețul final a fost de 5.2 lei pentru un litru de ulei de gătit, însă în magazinele de retail, chiar și cu adaosul comercial practicat, valoarea unei sticle de ulei ajungea și la 3 lei.

 
FĂINA. Viem Corporation nu era la primul contract cu APIA. În vara lui 2012, compania bulgară a mai câștigat o licitație de 6,6 milioane de euro. Atunci, Agenția avea nevoie de făină tot în programul pentru săraci și a făcut un troc cu orz pe care l-au pus la dispoziție omologii lor din Suedia și Germania. Viem a luat bani doar pentru transportul produselor și urma să primească orz în funcție de câtă făină aducea la APIA. Autoritățile din Berlin au refuzat să spună dacă Viem a luat orzul de la ei, atâta vreme cât afacerea este cercetată de OLAF și de procurorii DNA, dar omologii suedezi au explicat că ei au predat orzul unei asociații de agricultori din Suedia, după ce, înainte, Viem Corporation a încasat banii pentru acest produs. Practic, Viem a luat banii pentru transport deși nu a adus nici un kilogram de făină în România. Mai mult, firma bulgară a mai încasat și banii pe orzul scos din depozitele din Suedia.
 
LICITAȚII CU PROBLEME Firma bulgară a câștigat cele două licitații, deși documentele lor aveau mari probleme, exact ceea ce verifică acum procurorii anticorupție. În mare, problemele erau următoarele:
 
O parte dintre hârtii nu au fost depuse la dosarele de achiziție publică în original, ci doar prin fax și fotocopii, deși procedurile cer documente originale sau copii autentificate și traduceri legalizate;
Istoricul firmei bulgare nu o recomanda pentru afacerile cu ulei alimentar, ci pentru comerț cu amănuntul;
 Cifra de afaceri a companiei declarată la autoritățile fiscale din Bulgaria pe ultimii trei ani era de 1 milion de euro, nu de 10 milioane de euro, așa cum prevedea caietul de sarcini impus de normele europene.
Conducerea APIA a refuzat să discute cu reporterii RISE pe marginea acestui subiect, motivând că afacerea este anchetată oficial de procurori.

 
CONTUL OFFSHORE Banii din contracte au ajuns în final într-un cont din Cipru. Conform contractelor și scrisorilor de garanție bancară depuse la dosarul de achiziție publică, plățile trebuiau făcute într-un cont al Viem Corporation deschis la First Investment Bank în Sofia. Banii au luat, însă, o altă direcție. După ce firma bulgară a câștigat și a doua licitație, la sediul APIA a fost trimis un set de documente care modificau modalitatea de plată stabilită prin contract.
 
Documentele erau trimise de bulgăroaica Stefka Krasimirova Stoeva, care nu figura deloc până atunci în relația dintre firma bulgară și agenția română. Stoeva nu era la primele contacte cu România. Ea mai avea două firme de construcții în care era parteneră cu doi români. În documentele respective, Stefka Stoeva apărea ca fiind împuternicită de Viem Corporation să transmită APIA că banii nu mai trebuie să ajungă la banca bulgară, ci la un cont al firmei bulgare din Cipru.
 
O lună mai târziu, pe 11 octombrie 2012, cele 87 de milioane de lei pentru ulei au plecat din conturile Trezoreriei APIA și au intrat într-un cont privat al Agenției deschis la Banca Comercială Română. Acolo, convertiți în 19 milioane de euro, banii au plecat din contul Agenției de la BCR direct în contul offshore din Cipru.
Extras bancar după plățile făcute de APIA.

Câteva luni mai târziu, la începutul lui 2013, după ce Viem Corporation n-a adus nici făina, nici uleiul, APIA a încercat să recupereze banii de la First Investment Bank, instituția bancară care a garantat pentru compania bulgară când aceasta s-a înscris la licitații.
 
Banca n-a mai fost de acord să execute plata garanțiilor invocând exact schimbarea circuitului bancar, adică faptul că banii au ajuns, în final, în Cipru: „Observăm că acest document […] pare semnat de o anumită Stefka Krasimirova Stoeva în numele Viem Corporation Eood. Băncii nu i-a fost pus la dispoziție de către clientul său nici o informație cu privire la dreptul doamnei Stoeva de a reprezenta sau de a semna documente în numele Viem Corporation Eood”.
 
Mai mult, chiar APIA și-ar fi încălcat obligațiile contractuale mai susține banca bulgară: „prin efectuarea de plăți într-un cont bancar diferit care nu este deschis la banca noastră neținând cont de contul bancar IBAN BG83FINV……..569 menționat pe prima pagină a contractului. Comportamentul prudent și diligent ar trebui să fie rezonabil din partea unei autorități publice în calitatea sa de autoritate de management pentru fonduri alocate de la bugetul Uniunii Europene”.
 
CLANURILE INTERLOPE În același apartament din Sofia, strada Lavski Rid nr.6,  unde este sediul Viem Corporation sunt înregistrate mai multe firme. Companiile de la această adresă  întregesc tabloul fraudei: Viem Corporation are legături la vârful băncii First Investment Bank, prin intermediul unei familii de români din Târgoviște – oraș vizat azi de perchezițiile DNA.
 
Soții Radu și Nicoleta Iugulescu, originari din Târgoviște, au jucat un rol cheie în această afacere. Radu Iugulescu este directorul a două offshore-uri din Insulele Virgine Britanice și Seychelles care sunt conectate, prin mai multe firme, adrese și tranzacții financiare chiar la proprietarii First Investment Bank, adică exact banca care refuză acum să înapoieze banii statului român.
 
Bulgaria are o istorie complicată când vine vorba de relațiile dintre bancheri și crima organizată. După prăbușirea comunismului, Bulgaria a fost deseori zguduită de reglările sângeroase dintre bandele criminale locale, operațiuni în care au căzut victime mai mulți bancheri.
 
Familia Iugulescu face afaceri în Bulgaria atât cu banca bulgară, cât și cu liderii unor notorii clanuri locale: “Asasinii” și “Universalii”. Dar nu direct, ci tot prin intermediul unui lanț de companii offshore.
Liderul clanului “Universalii” este chiar Ivan Tanev, cel care a asigurat infrastructura în afacerea contractelor cu agenția din România. Tanev este căutat de Interpol după ce procurorii bulgari l-au acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani. Mai departe, contractele cu statul român au intrat sub autoritatea unei alte grupări criminale de la sud de Dunăre- “Asasinii”. Această grupare este condusă de o femeie, pe numele ei Mila Georgieva. Reporterii bulgari cu care RISE Project a colaborat la acest subiect au aflat că Georgieva și Tanev sunt în conflict în prezent, după ce ani la rândul au executat împreună diverse operațiuni criminale. Georgieva, care a făcut în trecut parte din gruparea lui Tanev, este acuzată în Bulgaria pentru mai multe infracțiuni. Reporterii bulgari au luat legătura cu Ivan Tanev, care a recunoscut că se ascunde în Dubai, dar acesta nu a dorit să dea detalii despre schema comercială din România. Soții Iugulescu nu au putut fi contactați de reporterii RISE. Ei au mai multe afaceri în Târgoviște: o fabrică de cauciucuri, o grădiniță, firme de consultanță și comerț cu legume și fructe.