Romania-actualitati.ro Kovesi - „Pentru DNA este pentru prima dată când un inculpat dispare şi nu este găsit” (video)

Realizator Alexandra Andon: Lăudată superlativ și criticată vehement, uneori de către aceleași persoane, dar în epoci diferite, procurorul șef DNA, doamna Laura Codruţa Kövesi, este invitata de astăzi a ediției emisiunii "Probleme la zi". Bună ziua!

Laura Codruţa Kövesi: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.

Realizator: O misiune dificilă și complexă anchetarea cazurilor de mare corupție, misiune însoțită de un lung șir de controverse. Trebuie sau nu, a fost bine sau nu ca să fie inclusă corupția în Strategia Națională de Securitate, și atunci cu ce consecințe? Avem, pe de o parte, acest tip de dezbatere la nivel de concepte și principii, unde ar trebui să îşi spună cuvântul Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Parlamentul, Guvernul. Pe de altă parte, avem serialul susținut de fostul deputat PSD Ghiță, volatilizat în urmă cu o lună de pe DN 1 și conținând un șir lung de acuzații și insinuări, având ca țintă pe doamna Kövesi, precum și pe fostul șef operativ din SRI, generalul Coldea. Chestiuni cu mare impact în opinia publică. Vă mulțumesc încă o dată, doamnă Codruţa Kövesi, pentru că ați răspuns invitației noastre. Trebuie să le spun ascultătorilor că invitația a fost făcută cu câteva săptămâni în urmă. Dar, ieri, a apărut pe un site o înregistrare cu vocea procurorului general al republicii, domnul Augustin Lazăr, în care domnul Lazăr spune: "A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații". Aveți cunoștință să fi existat un asemenea protocol? 

Laura Codruţa Kövesi: În primul rând aș vrea să precizez că nu am urmărit acea înregistrare, nu știu dacă este vocea domnului procuror general și nu știu, în acest moment, dacă ceea ce apare în acea înregistrare este real sau nu. Probabil acest lucru trebuie să îl lămurească alții. A existat un protocol de colaborare nu doar cu Serviciul Român de Informații, există la nivelul Ministerului Public și existau protocoale de colaborare cu mult mai multe instituții ale statului român. Aceste protocoale de colaborare s-au făcut în temeiul legii.

Realizator: Așadar, a existat un protocol de colaborare între Parchetul General și SRI sau între Direcția Națională Anticorupție și SRI?
Laura Codruţa Kövesi: Protocoale au fost întocmite între Ministerul Public și celelelate instituții ale statului, ele având aplicabilitate pentru toate structurile din cadrul Ministerului Public, inclusiv DNA.

Realizator: Ce conținut are protocolul, în sensul ce fel de colaborare poate să existe între Parchetul General și un serviciu de informații?
Laura Codruţa Kövesi: Haideți să ne raportăm la legile care erau în vigoare la acel moment. Până la apariția deciziei Curții Constituționale de anul trecut, activitatea de implementarea a măsurilor de supraveghere tehnică se facea potrivit legii, prin intermediul Serviciului Român de informații, care era desemnată ca unică autoritate de implementare a ordonanațelor și  a mandatelor de supraveghere tehnică. Ca atare, la acel moment, pentru a puterea respecta legea în vigoare s-a încheiat un protocol de colaborare, care stabilea foarte clar circuitul documentelor și care stabilea foarte clar că toată activitatea de cooperare se face în scris.

Ca atare, un procuror când punea în aplicare o astfel de măsură autorizată de judecător se trimitea o solicitare scrisă la Serviciul Român de Informații, iar de la Serviciul Român de Informații venea tot un răspuns scris. Aceste documente se regăsesc în majoritatea dosarelor penale care au fost instrumentate în acea perioadă. Ulterior, Curtea Constituțională a stabilit că toate autorizațiile de interceptare, toate măsurile de supraveghere tehnică trebuiesc făcute doar de procurori și de polițiști, ceea ce înseamnă că în acest moment procurorii și polițiștii trebuie personal să procedeze la efectuarea interceptărilor.


În cadrul DNA noi avem un Serviciu tehnic, iar toate aceste măsuri de supraveghere tehnică la realizăm prin intermediul procurorilor şi al poliţiştilor care lucrează la Serviciu tehnic. Deci, era o activitate care se desfăşura în temeiul legii, o activitate preponderent scrisă, care poate fi verificată şi era verificată la momentul respectiv şi, precizez, existau astfel de protocoale cu toate celelalte instituţii. Vă dau un exemplu, avem acces la foarte multe baze de date. Unde noi avem acces la mai multe baze de date, peste 20 de baze de date, trebuie să facem protocoale în care să scriem şi să descriem regulile pe care le folosim în această activitate - în ce condiţii te poţi conecta la baza de date, cum trebuie să o foloseşti, pentru că nu toate legile prevăd aceste reguli.

Realizator: Acesta era, aşadar, principalul conţinut al protocolului. Protocolul rezistă şi după decizia Curţii Constituţionale, din luna, cred, martie 2016?
Laura Codruţa Kövesi: Nu.

Realizator: A fost desfiinţat? S-a renunţat complet la el?
Laura Codruţa Kövesi: Vă reamintesc, este un protocol semnat la nivelul Ministerului Public. Eu sunt procuror şef în DNA. Ca atare, pot să vă spun că, după apariţia deciziei Curţii Constituţionale, noi nu am mai implementat acest protocol, iar dacă el a fost denunţat, reziliat, desfiinţat, la acest lucru cred că Parchetul General o să răspundă. Vă pot spune că, din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, acest protocol nu a mai fost aplicat la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.


Realizator: În acel protocol, pentru ca să fie foarte clar pentru opinia publică, sau pe baza acelui protocol era posibil ca lucrători din Serviciul Român de Informaţii să participe în echipe mixte care să realizeze cercetarea penală?
Laura Codruţa Kövesi: Nu. Niciun ofiţer de informaţii, de la niciun serviciu de informaţii, pentru că în cadrul acestei activităţi au fost cazuri în care s-a lucrat şi cu serviciul de informaţii al Ministerului de Interne, în niciun dosar penal niciun ofiţer de informaţii nu a desfăşurat activităţi de cercetare penală sau de urmărire penală, nu au audiat martori, nu au participat la audierea unor persoane, simpla lor activitate se rezuma la a pune în aplicare măsuri de supraveghere tehnică sau de a exercita activităţi de supraveghere operativă, care sunt cunoscute publicului sub denumirea de filaj. Procurorii nu mergeau în stradă să facă filaj, procurorii nu mergeau în stradă să monteze aparatură atunci când se făcea o înregistrare ambientală, ci acest lucru era făcut de ofiţeri ai serviciilor de informaţii, potrivit legii în vigoare la acel moment.

Realizator: Filajul era din proprie iniţiativă sau la dispoziţia procurilor, din dispoziţia lor?
Laura Codruţa Kövesi: La dispoziţia procurorului. Toate activităţile se făceau din dispoziţia procurorului, atunci când procurorul considera că se impun astfel de măsuri.

Realizator: Şi, atunci, ce înţeles daţi Comunicatului Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România? Care spune aşa: "În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate prin derularea unor activităţi cu caracter infracţional".
Laura Codruţa Kövesi: Bun. Eu nu pot să comentez un comunicat al CSAT-ului. Nu este...

Realizator: Nu este al CSAT-ului, este al UNJ-ului.
Laura Codruţa Kövesi: Al UNJR-ului, care ne trimite la un comunicat al CSAT-ului.

Realizator: Dar ce înţelegeţi din el?
Laura Codruţa Kövesi: Haideţi că nu comentez ce comunicate de presă dau alte instituţii./atataru/ Eu vă spun că s-a lucrat legat în dosare. Este foarte important de menţionat că în toate acele dosare în care s-au implementat măsuri de supraveghere tehnică împreună cu serviciile de informaţii acele dosare au ajuns pe rolul instanţelor de judecată şi judecătorii au verificat modalitatea şi legalitatea măsurilor şi a actelor dispuse în dosar.

Realizator: Aşadar, în practică, a existat, încă o dată reiau din comunicatul CSAT, constituirea de echipe mixte cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, făcând altceva decât ceea ce aţi descris până acum?
Laura Codruța Kövesi: Mi-e foarte dificil să vă răspund la un comunicat de presă dat de o altă instituţie, care nu ştiu la ce se referă. Eu vă spun că în dosarele penale activitatea de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică s-a făcut în scris, conform legii în vigoare, în modalitatea pe care v-am descris-o.

Realizator: Aveţi de gând să întrebaţi la ce s-au referit? Ca să vă lămuriţi?
Laura Codruța Kövesi: Câtă vreme eu ştiu că s-a respectat legea şi tot ceea ce s-a lucrat în aceste dosare s-a făcut conform legii, şi a fost verificat fiecare dosar la momentul respectiv, să întreb alte instituţii ce?

Realizator: În ce măsură ceea ce descriu aici cei din CSAT, este comunicatul CSAT, preluat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, s-ar fi putut referi la activitatea DNA sau la activitatea Parchetului General, pe care l-aţi condus înainte.
Laura Codruța Kövesi: CSAT are alte atribuţii, pe care nu sunt eu în măsură nici să le verific şi nici să le comentez.

Realizator: Trebuie să fac precizarea aici că am încercat, înainte de emisiune, să obţinem o declaraţie a procurorului general, domnul Augustin Lazăr, pentru a vedea dacă declaraţiile citate în presă ca aparţinându-i au fost făcute şi au fost făcute în această formă; încă nu am primit răspuns. Doamna procuror şef a DNA, spuneaţi, cred că anul trecut, că aveaţi 7.3000 de dosare în lucru, cu 120 de procurori. Cum stau acum?
Laura Codruța Kövesi: Depinde, în momentul la care am dat acea declaraţie...

Realizator: Cum staţi acum?
Laura Codruța Kövesi: În cursul anului trecut au fost în lucru peste 12.000 de dosare la nivelul DNA. În acest moment avem în lucru peste 7.500 de dosare şi este abia începutul anului.

Realizator: Cu câţi procurori şi cum mai staţi cu încadrarea, cu schema de personal?
Laura Codruța Kövesi: Sunt în jur de 100 de procurori care soluţionează aceste dosare, în DNA mai există şi alţi 40 de procurori care participă la şedinţele de judecată în dosarele care s-au finalizat cu rechizitorii şi susţin acuzarea în şedinţele de judecată.

Realizator: Aţi avea nevoie de mai mult? Ce părere aveţi despre bugetul alocat DNA pentru anul 2017? Dacă aţi avut, şi aţi avut discuţii, cu ministrul justiţiei.
Laura Codruța Kövesi: Da, am avut discuţii, am precizat că am întocmit o propunere pentru buget. Să sperăm că el va fi adoptat în aceeaşi variantă pe care noi am propus-o. Este o sumă între 35 de milioane-40 de milioane de euro, în condiţiile în care la nivelul DNA, anul trecut, am instituit măsuri asiguratorii de 640 milioane euro, bani care, la finalul dosarelor, ar trebui să intre în bugetul de stat. 80% din acest buget de 35-40 de milioane de euro pe care l-am propus este grevat de drepturile salariale şi de cheltuieli de personal. Sper să nu avem surprize atunci când se va discuta bugetul DNA. Noi această propunere am înaintat-o şi aşteptăm un răspuns.

Realizator: Ce este mai greu, din punctul de vedere al procurorului şef DNA, să obţii o schemă suficient de completă pentru a asigura ca toate dosarele să fie lucrate sau să găseşti oamenii competenţi să o facă?
Laura Codruța Kövesi: Ambele perspective sunt destul de dificile. Ca să lucrezi în DNA trebuie să ai o vechime minimă de şase ani, şi acest lucru ne face să căutăm, atunci când vrem să angajăm procurori în DNA, doar printre procurorii care au această vechime. Pe de altă parte, procurorii care lucrează în DNA trebuie să fie curajoşi, să fie activi şi în primul rând să fie procurori profesionişti. Noi plecăm de la prezumţia că toţi procurorii din România sunt profesionişti. Sigur, specificul activităţii noastre este puţin diferit faţă de al altor parchete, şi aceşti procurori care doresc să lucreze în DNA trebuie să treacă printr-un interviu pentru a putea fi numiţi în această structură.

Realizator: Doamnă Laura Codruța Kövesi, spuneaţi într-un interviu, cred, anul trecut, "în anii anteriori, foarte multe dosare se deschideau ca urmare a unor sesizări venite de la Serviciul Român de Informaţii". În prezent, peste 90% dintre dosarele deschise la DNA sunt deschise ca urmare a unor sesizări venite de la persoane juridice, sau fizice, sau instituţii publice, altele decât serviciile de informaţii. S-a discutat foarte mult în spaţiul public despre faptul că sunt dosare deschise pe baza unor denunţuri. În primul rând, ar trebui schimat Codul de Procedură Penală, Codul Penal, nu sunt introduse în chestiune, este necesar în privinţa denunţătorilor?
Laura Codruța Kövesi: Codul de Procedură Penală prevede trei modalităţi prin care DNA şi orice structură de parchet din România poate să deschidă dosare. Prima este o plângere penală, cea de-a doua este o sesizare din oficiu sau denunţul, care este făcut de o personă. Diferenţa dintre denunţ şi o plângere penală constă în principal în aceea că prin denunţ o persoană reclamă propria faptă săvârşită. Sigur, poate să reclame şi comiterea unor alte fapte de către alte persoane. Ca atare, cred că acest mod de sesizare este prevăzut oriunde în lume. Orice persoană care comite o intracţiune poate să vină şi trebuie să aibă acest drept să vină oricând să îşi recunoască propria faptă.

Realizator: În aceste condiţii, schimbarea...
Laura Codruţa Kövesi: Dar aş vrea să vă spun, apropo de acest mit pe care l-aţi invocat şi care este cu totul fals, sunt dosare care se deschid ca urmare a unor denunţuri în DNA, dar dosarele finalizate nu se bazează niciodată pe un simplu denunţ. Întotdeauna acel denunţ trebuie coroborat şi cu alte probe. Vă dau un exemplu: chiar dacă, spre exemplu, vine cineva la DNA şi spune eu am dat mită 10.000 de euro sau am primit mită 10.000 de euro, această declaraţie nu este suficientă pentru ca noi să finalizăm dosarul. Întotdeauna, această declaraţie noi trebuie să o coroborăm şi cu alte probe: declaraţii de martori, expertize, dacă vorbim de infracţiuni de abuz în serviciu sau care produc prejudicii sau alte probe prevăzute în Codul de Procedură Penală.

Realizator: Se pune întrebarea în spaţiul public de ce denunţătorii au scăpat în unele dosare de răsunet, fără să le fie confiscaţi banii.
Laura Codruţa Kövesi: Păi, daţi-mi un exemplu, că din ce ştiu...

Realizator: E vorba de denunţătorii din Dosarul "Microsoft".
Laura Codruţa Kövesi: Pot să vă explic. Unul dintre denunţători, dacă vorbim de Claudiu Florică, este comunicatul de presă al DNA, este învinuit, i s-au pus măsuri asiguratorii de avere, deci nu este adevărat că acesta a scăpat şi nu este cercetat pentru fapte penale.

Realizator: Şi Dinu...
Laura Codruţa Kövesi: A fost doar... Este cercetat şi cel de-al doilea denunţător, Dinu Pescariu, pentru că la momentul în care s-a finalizat primul rechizitoriu, a fost trimisă în judecată o parte dintre persoanele cercetate, pentru că faţă de aceia, luându-se măsuri preventive, dosarul a fost finalizat mai repede, probele au fost administrate mai repede, iar faţă de aceste persoane dosarul s-a disjuns şi continuă cercetările.

Realizator: Şi cât de mult, adică pe ce sume le-au fost puse sechestre...
Laura Codruţa Kövesi: Este comunicatul de presă pe site-ul DNA, se poate căuta după nume şi se află suma.

Realizator: Mulţumesc frumos. Întrebarea care urmează este ce efect va avea asupra dosarelor pe care le aveţi în lucru posibila modificare a, iată, abuzului, a descrierii abuzului în serviciu?
Laura Codruţa Kövesi: Sunt consecinţe care ne vor afecta extrem de mult, nu doar în ceea ce priveşte dosarele instrumentate de DNA, dar şi celelalte dosare instrumentate. Această ordonanţă vizează modificarea a trei infracţiuni extrem de importante din Codul Penal: abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi conflictul de interese. Cele trei fapte sunt infracţiuni care se pot comite doar de funcţionari publici sau de persoane care au deţinut demnităţi publice: miniştri, secretari de stat, primari, preşedinţi de consilii judeţene, directori de instituţii publice, deci iată că avem o modificare legislativă care se adresează unei anumite categorii de persoane. În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, observăm că există o dezincriminare a faptelor care produc un prejudiciu mai mare de 200.000 de lei...

Realizator: Mai mici... Dezincriminarea...
Laura Codruţa Kövesi: Dezincriminarea... suma maximă este de 200.000 de lei, deci orice faptă care va produce o pagubă de până la 200.000 de lei nu va mai fi considerată infracţiune şi acest lucru poate să producă nişte consecinţe destul de mari, când vorbim de cheltuirea banului public. Ce-l va împiedica pe un conducător de instituţie ca atunci, spre exemplu, când managerul unui spital doreşte să achiziţioneze medicamente, să împartă suma pe care o are la dispoziţie în sume mai mici de 200.000 de lei, ştiind că, indiferent cum încheie licitaţia sau indiferent cum atribuie contractul unei companii private, el nu va fi tras la răspundere, pentru că suma totdeauna va fi sub 200.000 de lei?

Realizator: Preşedintele Iohannis consideră că se impune retragerea proiectelor de ordonanţă de urgenţă referitoare la graţiere şi modificarea Codurilor Penal şi de Procedură Penală. În ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă referitoare la graţiere, aveţi un comentariu?

Laura Codruţa Kovesi: Sigur că da. Noi am făcut un punct de vedere încă din prima zi când aceste proiecte au apărut şi în spaţiul public şi ne-au fost comunicate. Sunt supuse graţierii inclusiv infracţiuni de abuz în serviciu, precum şi toate infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie. Deci noi credem că acest lucru va ducela o inechitate socială şi o inechitate pentru societatea românească, pentru că toate prejudiciile care au fost constatate în aceste dosare vor rămâne nerecuperate. Sigur că o inechitate socială cum este aceea a persoanelor care sunt condamnate şi nu au condiţi bune în penitenciar, nu trebuie rezolvată tot printr-o inechitate socială cum este aceea a nerecuperării prejudiciilor în aceste dosare dacă ordonanţa privind graţierea va intra în vigoare în această formă.

Realizator: Dnă procuror şef Laura Codruţa Kovesi, e cunoscut probabil de 99% din populaţia României serialul pe care îl susţine fostul deputat Sebastian Ghiţă la o televiziune. Episoadele care apar cu o regularitate pe care nu am reuşit să o descifrez cel puţin eu, cu o ritmicitate pe care nu am reuşit să o descifrez - vă întreb în primul rând dacă v-aţi explicat mai bine, dacă aţi aflat mai multe lucruri despre felul în care a dispărut dl Ghiţă.


Laura Codruţa Kovesi: Cred că este responsabilitatea Poliţiei Române să facă acest lucru. Poliţia Română l-a pierdut, Poliţia Română trebuie să îl găsească. Noi avem în investigare dosare care vizează fapte de corupţie şi fapte conexe faptelor de corupţie comise de acest inculpat.

Realizator: La DNA Ploieşti. Cu toate acestea, v-au oferit o explicaţie convingătoare asupra felului în care a dispărut? Aveţi semne de întrebare în legătură ce ce s-a întâmplat în seara aceea?

Laura Codruţa Kovesi: Sigur că avem semne de întrebare. Pentru DNA este pentru prima dată când un inculpat faţă de care noi am dispus o măsură a supravegherii operative dispare şi nu este găsit. După decizia CCR trebuie să respectăm această decizie şi legea în vigoare, iar această activitate o putem face doar prin structurile MAI. DNA nu are suficiente resurse materiale şi umane pentru a face această activitate şi sigur că fiind prima dată când s-a întâmplat acest lucru ne-am ridicat şi noi semne de întrebare. Însă Poliţia Română ne-a oferit nişte răspunsuri, aşteptăm să identifice locul în care acesta se află.

Realizator: Vă menţineţi optimismul pe care l-aţi sugerat într-un interviu anterior în privinţa faptului că va fi găsit şi nu târziu?
Laura Codruţa Kovesi: Da, va fi găsit. Sunt mai multe instituţii care colaborăm în acest moment pentru acest lucru. Noi verificăm anumite informaţii în limitee competenţelor noastre, Poliţia Română face propriile verificări, e o chestiune de timp până va fi găsit.

Realizator: Urmare a celor pe care le-a spus şi le-a prezentat dl Sebastian Ghiţă la Parchetul General a fost deschis un dosar. A fost audiat fostul preşedinte Traian Băsescu; vă aşteptaţi să fiţi chemată ca martor sau...?


Laura Codruţa Kovesi: Exclus. Haideţi să ne uităm cu atenţie pe comunicatul de presă şi pe declaraţiile făcute în spaţiul public şi o să avem răspunsul la această întrebare. Să nu uităm totuşi că pentru acuzaţiile mincinoase formulate de Sebastian Ghiţă s-a mai deschis un dosar penal de către Parchetul General; s-a stabilit cu probe că acesta a minţit, dându-se chiar o soluţie de clasare la sfârşitul anului trecut.

Realizator: Pe de altă parte, dl Sebastian Ghiţă spune că aţi fi participat - inclusiv cu ştiinţa domniei sale - la aranjarea unor dosare penale. Aţi negat acest lucru în termeni foarte tranşanţi.
Laura Codruţa Kovesi: Neg şi acum. Niciodată nu am aranjat dosare penale şi nici nu am participat la o astfel de discuţie. Sunt nişte acuzaţii calomnioase.

Realizator: Vă întreb altceva: dacă aţi discutat vreodată desore dosare aflate curs, inclusiv cu preşedintele de la acea vreme al României.

Laura Codruţa Kovesi: Despre dosarele penale, modul în care se administrează probele, soluţiile care se dispun în dosare sau în şedinţele de judecată, le-am discutat în cadru instituţional, în interiorul instituţiei, discuţii despre dosare în afara instituţiei am făcut doar în limitele informaţiilor publice care au fost comunicate jurnaliştilor şi care au putut fi luate la cunoştinţă de conducătorii altor instituţii publice. Dar ceea ce se întâmplă în dosarele penale discutăm doar în interiorul instituţiei.

Realizator: Aşadar, nu numai că nu aţi participat, cum spune dl Ghiţă, la aranjarea unor dosare, dar nici nu aţi oferit informaţii din acele dosare penale.

Laura Codruța Kövesi: Exclus acest lucru.

Realizator: Atunci de ce fostul preşedinte al României, dl Traian Băsescu, care într-o vreme vă lăuda superlativ, acum vă critică, spunând că vă credeţi Dumnezei ai puterii?

Laura Codruța Kövesi: Dar nu comentez ce spune dl preşedinte Traian Băsescu.

Realizator: Ce ar putea să însemne puterea unui procuror şef DNA?
Laura Codruța Kövesi: Să explice cel care a făcut această afirmaţie. Eu nu pot să comentez.

Realizator: Doamnă procuror şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, vă citez o ştire. Ministrul justiţiei, dl Florin Iordache, a avut o primă reacţie după ce preşedintele Klaus Iohannis a cerut retragerea ordonanţelor privind modificarea Codului Penal şi graţierea. Astfel, dl Florin Iordache a spus: "Se va discuta în guvern şi răspunsul îl vom da formal, atunci când vine şi primul ministru. Dacă mă întrebaţi şi pe mine personal, l-am iniţiat tocmai pentru a avea puncte de vedere şi opinii la aceste proiecte de legi" - de ordonanţă urgenţă, de fapt. "Dacă stăteau în sertar şi nu aveam puncte de vedere, despre ce să discutăm?" Dar revenind la ceea ce vorbeam despre dezvăluirile, despre insinuările, despre alegaţiile făcute de fostul deputat Sebastian Ghiţă, domnia sa spune că aţi fost la o petrecere, la o vilă în Sinaia, o vilă a SRI. Aţi fost vreodată acolo?

Laura Codruța Kövesi: Haideţi să dau acelaşi răspuns pe care l-am dat: pentru mine, subiectul este închis şi cred că am lămurit o dată pentru totdeauna acest subiect. Nu am fost prietenă cu acest inculpat, nu ne-am dat telefoane, nu am fost în concedii, nu am fost în excursii, nu am fost la evenimente private. L-am cunoscut la evenimente, unde am fost invitată în calitatea mea instituţională, organizate la alte instituţii publice, la iniţiativa unor şefi de instituţii. Faptul că la anumite evenimente la care am fost invitată instituţional au participat mai multe persoane, unele dintre ele poate acum au calitate în DNA sau nu, nu îi face prieteni cu mine şi nu înseamnă că am avut o relaţie de prietenie. Ca atare, cred că din punctul meu de vedere, am oferit toate explicaţiile, am dat răspunsuri la toate aceste acuzaţii, unele nefondate, unele calomnioase, unele mincinoase.

Realizator: De ce v-a ales ca ţintă?

Laura Codruța Kövesi: Probabil i-am deranjat. Acesta este rolul meu ca procuror şef în DNA şi al colegilor care lucrează în DNA, să investigăm persoane care comit fapte de corupţie la nivel înalt. Nu vi se pare ciudat că în ultima perioadă de timp sunt inculpaţi, cercetaţi în dosarele noastre, care zilnic, zilnic, zilnic fac atacuri la adresa justiţiei, nu doar a procurorilor din DNA, şi asupra judecătorilor, şi asupra sistemului de justiţie? De ei suntem atacaţi, au fost sume mari puse în joc pentru a se coordona aceste atacuri şi pentru a se exercita aceste campanii de hărţuire, de denigrare, de intimidare. Chiar există probe în dosarul Black Cube că s-au plătit peste 1 milion de euro în acest scop. Sunt foarte multe persoane care din punct de vedere al averii, aveau averi impresionante, când au fost investigate de DNA şi au în continuare şi dacă veţi face un calcul simplu al averilor acestora, o să vedeţi că există sume suficiente ca să plătească aceste campanii de denigrare a sistemului judiciar.

Realizator: Pentru că aţi pomenit despre dosarul Black Cube, aţi spus la acel moment că încercarea de intimidare a dumneavoastră a fost făcută prin câteva telefoane date familiei, prietenilor, sau unor prieteni. V-aţi lămurit în timp, aveţi acces la dosar ca parte vătămată. Sunteţi parte vătămată?

Laura Codruța Kövesi: Eu nu sunt parte vătămată, eu am fost audiată în calitate de martor. Nu am acces la dosar, nu am cerut o copie după acest dosar, nu am întrebat pe procurorul de caz ce probe are în dosar, la momentul la care am fost audiată. Am anumite informaţii care o să aştept să fie verificate şi eventual probate de procurorii DIICOT. Să aşteptăm ca aceştia să soluţioneze dosarul. 

Realizator: Informaţiile se pot referi, spre exemplu, la persoana care a comandat acţiunea? 

Laura Codruța Kövesi: Da, sunt mai multe persoane care au comandat acţiunea. 

Realizator: Din România, de la un nivel înalt al statului? 

Laura Codruța Kövesi: La acest moment nu doresc să comentez ce informaţii am eu. Aştept să se finalizeze ancheta. 

Realizator: V-aţi simţit intimidată de această încercare? 

Laura Codruța Kövesi: Nu, nu. 

Realizator: Cu toate acestea, ceea ce nu înţeleg eu este faptul că au fost nişte telefoane de încercări de intimidare, dar ei sunt cercetaţi, acum, trimişi în judecată şi au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor.  

Laura Codruța Kövesi: Da, au fost persoanele care au fost inculpate, au spart e-mailurile unor persoane. Majoritatea persoanelor ale căror e-mailuri au fost sparte nu le cunosc. Sunt câteva persoane pe care le cunoşteam, dar cu care nu am mai ţinut legătura mult timp şi cred că acele învinuiri se referă la acele persoane din dosar. 

Realizator: Mă intrigă de multe ori, atunci când apar informaţii de presă despre un dosar de corupţie sau altul, varietatea limbajului care este folosit de către cei inculpaţi, cercetaţi penal. Dumneavoastră cunoaşteţi terminologia. Spre exemplu, într-un caz, cred că la Iaşi, se spunea: "e gata ciorba", "mai trebuie pătrunjel", asta însemnând că mai trebuie adăugat ceva la mită. Ceea ce aş vrea să aflu e cum decodaţi lucrurile astea? 

Laura Codruța Kövesi: Prin coroborarea acestui gen de informaţii cu alte probe din dosar. Şi că vorbeaţi de denunţători, sunt situaţii în care denunţătorii ne decodează aceste informaţii şi ulterior le verificăm şi prin alte probe. 

Realizator: Şi nu pot fi ele... 

Laura Codruța Kövesi: Dar, ştiţi, acest gen de explicaţii fac parte din secretul meseriei şi nu ştiu dacă e bine să-l dezvălui acum, dar se verifică... 

Realizator: Eu sper că va merge lupta anticorupţie la fel de bine. 

Laura Codruța Kövesi: ... o astfel de afirmaţie cum este aceasta, atunci când un procuror spune că reprezenta un anumit lucru sau un anumit cod, se verifică prin mai multe probe. 

Realizator: Doamnă Laura Codruța Kövesi, a frământat opinia publică şi teza dumneavoastră de doctorat. Vă pare rău de ceva în legătură cu această teză? 

Laura Codruța Kövesi: Nu, nu, exclus, este o teză muncită, este o teză corectă. S-au pronunţat două verdicte cu privire la acest lucru, că teza este corectă. Mi-am achiziţionat, când a apărut a doua verificare, când a fost declanşată, mi-am achiziţionat personal, din bani proprii, acel soft care s-a folosit şi mi-am verificat teza şi este o teză corectă. 

Realizator: Este o teză corectă. Spre exemplu, cele 4%... 

Laura Codruța Kövesi: Este o teză corectă 100%. 

Realizator: ... 100%, cele 4% găsite de Universitatea de Vest... 

Laura Codruța Kövesi: Eu am înaintat un... 

Realizator: ... din Timişoara nu sunt corect găsite? 

Laura Codruța Kövesi: Deci nu vreau să comentez în acest moment modul în care s-a făcut verificarea. Aştept să rămână definită sau să se finalizeze această procedură. Eu am /întocmit/ două puncte de vedere, unul pe care l-am trimis la Universitatea din Timişoara şi unul pe care l-am înaintat la CNATDCU. Când va fi finalizată această procedură, pot să fac public punctul de vedere şi pot să fac publică şi verificarea pe care eu am făcut-o cu acelaşi soft. 

Realizator: Softul cumpărat de dumneavoastră atunci, pe care deci l-aţi folosit... 

Laura Codruța Kövesi: Da. 

Realizator: ... la verificarea propriei teze vă dă că 0%... 

Laura Codruța Kövesi: Este acelaşi. 

Realizator: ... este citat fără ghilimele? 

Laura Codruța Kövesi: Acel soft identifică similarităţi, deci acel soft ne arată că ai folosit cuvinte din limba română şi ne arată că dacă introduci corect criteriile, dată, surse de citare, bibliografie, ieşi pe zero. 

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! Trebuie să încheiem aici. Mulţumesc ascultătorilor pentru atenţie! Punem punct aici ediţiei noastre!     

Articol preluat de pe romania-actualitati.ro.

Sursa foto: romania-actualitati.ro
Sursa video Youtube Radio România Actualități