Scrisoarea unei românce din diaspora pentru Victor Ponta
Scrisoarea unei românce din diaspora pentru Victor Ponta
08 Nov, 2014 21:05
ZIUA de Constanta
2185
Marime text
Domnule Ponta, sunt o romanca din diaspora… una din aceea pe care dumneavoastra o numiti “dusmanca a Romaniei”… cu alte cuvinte, o tradatoare care denigreaza tara si numele ei peste hotare.
Va scriu ca sa va povestesc cum imi denigrez tara atat eu cat si ceilalti romani pe care ii cunosc – macar sa aflati direct de la sursa cum stau lucrurile.
Voi incepe prin a va spune ca toti muncim pe ruptelea si toti strainii stiu ca suntem “hard working people”. Cu banii castigati aici, ne ajutam parintii si venim sa ne facem vacantele ACASA… pentru ca ne este dor.
Stiti ce mai facem noi? Ridicam biserici romanesti si organizam scoli romanesti, deschidem magazine romanesti si restaurante romanesti pentru ca iubim traditiile, limba si bucataria romaneasca. Mergem cu colindul, vopsim oua, facem cozonaci si sarmale… si ducem mai departe traditiile romanesti aici, departe de tara.
Ne iubim mult tara, domnule Ponta, iubim Carpatii, iubim Dunarea si Marea Neagra, iubim Bucurestiul, iubim fiecare bucata de pamant romanesc… dar am fost nevoiti sa le lasam si sa o luam de la capat pe alte meleaguri – prin tari in care valorile si munca cinstita sunt appreciate; in tari care nu sunt conduse de infractori, de pitipoance sau de smecheri.
Copiii mei, domnule Ponta stiu sa scrie si sa citeasca in limba romana, stiu istoria Romaniei, stiu traditiile romanesti… stiu chiar si prescurtarile numelor judetelor din Romania (desigur mai incurca Ilfov cu Ialomita… dar idea e ca stiu – desi este ceva ce probabil ca nu le va folosi niciodata – au invatat pentru ca i-a interesat si i-a interesat pentru ca au fost educati sa isi iubeasca tara).
De asemenea, domnule Ponta, eu si copiii mei imbracam cu piosenie si mandrie costumele nationale de Ziua Romaniei, de Craciun, de Pasti, de Ziua Drapelului (chiar asa, dumneavoastra stiti cand este Ziua Drapelului?), de Sf Maria.
Am trei copii, domnule Ponta… stiti ce au prezentat la show and tell saptamana trecuta? Cu mandrie va spun ca toate trei au prezentat ceva despre Romania – fetita cea mare a prezentat arborele genealogic al Familiei Regale de Romania, fetita mijlocie a desenat harta Romaniei si a vorbit despre cat de frumos arata conturul ei ca un buchet de flori asezat cu coditele in Marea Neagra sau ca un peste abia iesit din Marea Neagra care se zbate pe uscat… asa cum odinioara am invatat noi la scoala intr-o poezie de Ana Blandiana, fetita cea mica a prezentat costumul national si a povestit despre cum se numeste fiecare articol pe care il poarta. Atat de mult ne denigram tara, domnule Ponta, incat nu stiu cum ne mai rabda pamantul!
Dar nu as vrea sa inchei fara sa va multumesc… Va multumesc din suflet, domnule Ponta, pentru ca prin cele afirmate, ati scapat de orice posibilitate de a fi votat de romanii din diaspora (extrem de putine voturi ce-i drept), dar mai ales ati scapat de voturile pe care poate unii dintre cei dragi noua, de acasa poate vi le-ar fi dat. Sunt convinsa ca prin afirmatia dumneavoastra l-ati convins pana si pe tatal meu sa nu va voteze… ceea ce eu si fratele meu nu reusiseram sa facem. Tineti-o tot asa, astfel, Romania mai are o sansa!
Sursa text și foto: http://dulciurisidulcegarii.wordpress.com
Va scriu ca sa va povestesc cum imi denigrez tara atat eu cat si ceilalti romani pe care ii cunosc – macar sa aflati direct de la sursa cum stau lucrurile.
Voi incepe prin a va spune ca toti muncim pe ruptelea si toti strainii stiu ca suntem “hard working people”. Cu banii castigati aici, ne ajutam parintii si venim sa ne facem vacantele ACASA… pentru ca ne este dor.
Stiti ce mai facem noi? Ridicam biserici romanesti si organizam scoli romanesti, deschidem magazine romanesti si restaurante romanesti pentru ca iubim traditiile, limba si bucataria romaneasca. Mergem cu colindul, vopsim oua, facem cozonaci si sarmale… si ducem mai departe traditiile romanesti aici, departe de tara.
Ne iubim mult tara, domnule Ponta, iubim Carpatii, iubim Dunarea si Marea Neagra, iubim Bucurestiul, iubim fiecare bucata de pamant romanesc… dar am fost nevoiti sa le lasam si sa o luam de la capat pe alte meleaguri – prin tari in care valorile si munca cinstita sunt appreciate; in tari care nu sunt conduse de infractori, de pitipoance sau de smecheri.
Copiii mei, domnule Ponta stiu sa scrie si sa citeasca in limba romana, stiu istoria Romaniei, stiu traditiile romanesti… stiu chiar si prescurtarile numelor judetelor din Romania (desigur mai incurca Ilfov cu Ialomita… dar idea e ca stiu – desi este ceva ce probabil ca nu le va folosi niciodata – au invatat pentru ca i-a interesat si i-a interesat pentru ca au fost educati sa isi iubeasca tara).
De asemenea, domnule Ponta, eu si copiii mei imbracam cu piosenie si mandrie costumele nationale de Ziua Romaniei, de Craciun, de Pasti, de Ziua Drapelului (chiar asa, dumneavoastra stiti cand este Ziua Drapelului?), de Sf Maria.
Am trei copii, domnule Ponta… stiti ce au prezentat la show and tell saptamana trecuta? Cu mandrie va spun ca toate trei au prezentat ceva despre Romania – fetita cea mare a prezentat arborele genealogic al Familiei Regale de Romania, fetita mijlocie a desenat harta Romaniei si a vorbit despre cat de frumos arata conturul ei ca un buchet de flori asezat cu coditele in Marea Neagra sau ca un peste abia iesit din Marea Neagra care se zbate pe uscat… asa cum odinioara am invatat noi la scoala intr-o poezie de Ana Blandiana, fetita cea mica a prezentat costumul national si a povestit despre cum se numeste fiecare articol pe care il poarta. Atat de mult ne denigram tara, domnule Ponta, incat nu stiu cum ne mai rabda pamantul!
Dar nu as vrea sa inchei fara sa va multumesc… Va multumesc din suflet, domnule Ponta, pentru ca prin cele afirmate, ati scapat de orice posibilitate de a fi votat de romanii din diaspora (extrem de putine voturi ce-i drept), dar mai ales ati scapat de voturile pe care poate unii dintre cei dragi noua, de acasa poate vi le-ar fi dat. Sunt convinsa ca prin afirmatia dumneavoastra l-ati convins pana si pe tatal meu sa nu va voteze… ceea ce eu si fratele meu nu reusiseram sa facem. Tineti-o tot asa, astfel, Romania mai are o sansa!
Sursa text și foto: http://dulciurisidulcegarii.wordpress.com
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii