Știripesurse Cei 64 de inculpați din Dosarul operațiilor estetice trimiși în judecată. Cum opera rețeaua

La data de 11 iulie 2014, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a 64 de inculpaţi, 5 dintre aceştia aflaţi în stare de arest preventiv (respectiv STAN VITALIE, ANTOHI NICOLAE, VĂTĂMĂNESKU IVAN, BOIANGIU CARMEN ILEANA şi PARASCĂ SORIN VIOREL), iar alţi 2 aflaţi în stare de arest la domiciliu (respectiv FLOREA CARMEN şi ISAC AURELIA).
În total au fost trimise în judecată 20 de cadre medicale.
Cercetările au fost efectuate cu sprijinul tehnic de specialitate al Serviciului Român de Informaţii, al Direcţiei Operaţiuni Speciale – I.G.P.R. şi al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă – M.A.I..
Dosarul a fost înaintat spre judecare Tribunalului Bucureşti.
Ataşăm prezentului comunica un extras din rechizitoriul întocmit în cauză, ce conţine modul de operare reţinut pe baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Cum opera rețeaua:

    Sistemul de Asigurări de Sănătate şi al Caselor de Asigurări de Sănătate existente la nivelul judeţelor si al municipiului Bucureşti.

i.Asigurările sociale de sănătate în România

    Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei, garantându-se astfel accesul cetăţenilor la un pachet de servicii de bază, cuprinzând servicii medicale preventive şi curative, servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale.
    Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România este reglementat de Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sănătăţii.
    Potrivit legii, sunt asiguraţi toti cetatenii români cu domiciliul în ţară care plătesc contribuţia la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

    În condiţiile în care îşi respectă obligaţia de a plăti această contribuţie, asiguraţii beneficiază de o serie de servicii medicale / medicamente gratuite (a căror contravaloare este suportată, compensată, de stat).

ii.      Rolul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al Caselor de Asigurări de Sănătate existente la nivelul judeţelor si al municipiului Bucureşti

    În scopul protejării drepturilor asiguraţilor şi ocrotirii sănătăţii publice, în România funcţionează – în cadrul Ministerului Sănătăţii – la nivel central Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.), care coordoneaza activitatea Caselor de Asigurări de Sănătate existente la nivelul judeţelor si al municipiului Bucureşti.
    Casele de asigurări de sănătate au astfel un rol de coordonator, gestionând:
        atât realizarea fondurilor băneşti prin preluarea contribuţiei de la asiguraţi
        cât şi decontarea în beneficial acestora a unor servicii medicale la care aceştia au dreptul în mod gratuit tocmai în virtutea calităţii lor de asiguraţi
    Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti (in continuare C.A.S.M.B.) are, printre altele, urmatoarele atributii (art.5 din Statut):

        decontează furnizorilor contravaloarea serviciilor medicalecontractate şi prestate asiguraţilor în termen



    Raporturile dintre un spital public şi C.A.S.M.B.

i.       Spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare.

    Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.
    Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurãri sociale de sãnãtate reprezintã sursa principala a veniturilor.
    Prin contractul cadru dintre un spital şi C.A.S.M.B. se stabileşte valoarea de decontare a cazurilor clinice în formă de spitalizare continuă sau de zi pe pacient; unul dintre criterii fiind şi numărul de cazuri estimate a fi raportate

ii.      Serviciile medicale supuse decontării C.A.S.M.B. şi procedura folosită:

    Serviciile medicale spitaliceşti decontabile sunt preventive, curative, de recuperare şi paliative
    Serviciile medicale spitaliceşti se acordă asiguraţilor pe baza biletului de trimitere
        Fac excepţie urgenţele medico-chirurgicale şi bolile cu potenţial endemo-epidemic,
    Nu sunt decontate corecţiile estetice efectuate persoanelor cu varsta peste 18 ani,(HG 117/2013 , art.18 alin.1)
    Conform adreselor Școlii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), Spitalului Universitar de Urgenţă şi Spitalului Clinic de Urgenţă,
         sunt intervenţii estetice abdominoplastia, augmentarea mamară, lipoaspiraţia, rinoplastia, blefaroplastia, mastopexia,
        nu sunt intervenţii estetice septoplastia, excizia leziunilor tegumentare şi ale ţesutului subcutanat ale organelor genitale.
        Chirurgia plastică şi reconstructivă, spre deosebire de cea estetică, se referă la remedierea problemelor cronice şi a celor apărute în urma unor accidente sau traumatisme,
        Chirurgia estetică are o pondere foarte redusă în cadrul chirurgiei plastice-microchirurgie reconstructivă (aproximativ 1%), nereprezentând o prioritate pentru spitalele de urgenţă cu astfel de secţii;
    Serviciile supuse decontării sunt raportate atât la C.A.S.M.B, cât şi la S.N.S.P.M.P.D.S.B., prima validând interventia in functie de calitatea de asigurat şi condiţia existenţei biletului de trimitere, iar a doua în funcţie de procedurile raportate:
         Spitalul înaintează raportarea către SNSPMPDSB, iar aceasta după verificarea procedurilor raportate comunică spitalului care sunt raportările validate şi care sunt cele invalidate,
        Pe baza acestei comunicări, spitalul înaintează raportarea către C.A.S.M.B, care nu ar mai trebui să conţină cazurile invalidate
        Conform adreselor C.A.S.M.B, intervenţiile estetice nu trebuie raportate instituţiei menţionate, iar serviciile care apar validate în S.I.U.I.  de către C.A.S.M.B. reprezintă cazuri trimise spre decontare, nu raportate statistic.



    Intervenţiile care pot fi efectuate la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri (S.C.U.P.C.R.A.)

i.       Chirurgie plastica şi recuperatorie, nu şi chirurgie estetică:

    În mod excepţional, în scop didactic, se pot efectua intervenţii estetice, la cerere,  în următoarele condiţii:
    Efectuarea acestora să nu afecteze activitatea spitalului şi criteriile de performanţă care trebuie îndeplinite de spital;
    Taxele solicitate pacienţilor trebuie stabilite printr-o notă de fundamentare care să detalieze fiecare serviciu oferit în parte;
    Pacientul plăteşte suma din decontul de cheltuieli, dintre care un exemplar ar trebui să rămână la pacient;
    Această sumă ar trebui să fie cel puţin egală cu cea decontată de C.A.S.M.B. (aproximativ 5000 de lei), pentru a justifica efectuarea unei intervenţii nedecontabile.
    În principalele spitale cu activitate de chirurgie plastică din Bucureşti nu au fost efectuate anul acesta operaţii estetice sau au fost efectuate în număr foarte redus, întrucât se dă prioritate urgenţelor şi problemelor funcţionale.[1]

ii.      Observaţii privind susţinerile inculpaţilor referitoare la efectuarea legală a intervenţiilor estetice în spital:

    Pentru a-şi crea o aparenţă legală, inculpaţii şi suspecţii au stabilit o listă de tarife pentru fiecare intervenţie chirurgicală, afişată în spital, conţinând preţuri extrem de reduse.
    Potrivit art. 165 alin. 3 din Legea 95/2006 modif., spitalele pot presta servicii medicale plătite doar prin secţiile private. Per a contrario, având în vedere că Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri nu are o secţie privată, în cadrul acestuia nu se puteau efectua operaţii plătite.
    Tarifele afişate nu acoperă nici măcar materialele necesare pentru intervenţia medicală (cazare, consumabile, forţa de muncă, utilităţi, chiria sălii de operaţie etc). În consecinţă, în raport cu preţurile afişate, nu ar exista nici o justificare logică pentru un spital public pentru a efectua astfel de operaţii estetice cu caracter pur voluptuarii cu atât mai mult cu cât nu reprezintă o necesitate în raport cu politica de sănătate publică.
    aceste taxe nu se întemeiază pe o notă de fundamentare, nu coincid cu valorile menţionate în deconturile de cheltuieli, nu acoperă toate serviciile prestate şi sunt mult sub valoarea decontată de C.A.S.M.B.
    practicarea intervenţiilor chirurgicale în maniera ilicită descrisă prezintă pentru inculpaţi şi pentru suspecţi, pe lângă evitarea cheltuielilor prezentate la punctul anterior, şi alte avantaje economice, în sensul că suma rezultată din diferenţa considerabilă dintre preţul încasat în realitate şi cel afişat era însuşită efectiv de inculpaţi/suspecţi, nu era înregistrată în evidenţe contabilă şi, deci, nesupusă impozitării.
    se desprinde concluzia că practicarea unor astfel de tarife cum sunt cele afişate reprezintă doar un paravan, o metodă abilă utilizată de inculpaţi şi suspecţi pentru a crea o aparenţă de legalitate şi pentru a-şi preconstitui probe. În plus, toţi inculpaţii au numeroase cazuri în care au întocmit documentaţia medicală cu diagnostice false. Prin urmare, au reprezentarea clară a caracterului ilicit al acestor operaţii.
    de asemenea, tarifele sunt afişate în moneda euro, deşi spitalul este o instituţie publică, iar plăţile ar trebui efectuate numai în lei.
    semnificativ este faptul că spitalul trimite spre decontare către C.A.S.M.B. atât documentaţia privind intervenţiile chirurgicale reparatorii, cât şi pe cele voluptuarii, această din urmă situaţie reprezentând un non-sens deoarece se ajunge la plata de două ori a aceluiaşi serviciu medical, atât de către pacienţi, cât şi de către C.A.S.M.B.
    deşi spitalul trebuia să acorde prioritate urgenţelor şi cazurilor de chirurgie reconstructivă şi arsuri, aproape jumătate din activitatea medicală o reprezentau operaţiile estetice, iar numărul mare şi constant al acestor intervenţii depăşeau capacitatea spitalului;
    nefiind o activitate reglementată, nu se acordau garanţii pacienţilor pentru intervenţiile efectuate, ci doar pentru proteze, spre deosebire de clinicile private.

iii.      Observaţii privind efectuarea de rinoplastii „deghizate” în septoplastii:

    Deviaţia de sept necesită intervenţie chirurgicală doar dacă este asociată cu disfuncţii respiratorii;
    rinoseptoplastia este decontabilă doar dacă septoplastia este intervenţia principală, fiind impusă de probleme funcţionale, iar rinoplastia este accesorie acesteia;
    În cadrul şedinţelor Comisiei Consultative de Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă a Ministerului Sănătăţii din 19.05.2013 şi 11.04.2014 s-a stabilit în unanimitate că pentru a se efectua de către chirurgii esteticieni intervenţii de corectare a a disfuncţiei respiratorii generate de deviaţiei de sept este necesară ataşarea la foaia de observaţie în original a indicaţiei scrise a unui medic specialist O.R.L.
    În cauză, pacienţii aveau bilete de trimitere doar de la medicii de familie, care nu dispuneau de dotările necesare stabilirii unui astfel de diagnostic;
    Majoritatea medicilor de familie au eliberat aceste bilete la solicitarea expresă a pacienţilor, crezând că aceştia doresc să îşi facă doar investigaţii şi că spitalul pentru care solicită trimiterea are secţie de O.R.L.



                                        iv.      Persoane implicate în activitatea infracţională:

    Medici chirurgi plasticieni şi medici anestezişti din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri
    Pacienţi care îşi efectuează sau doresc să îşi efectueze intervenţii estetice în spitalul menţionat



    Eludarea normelor legale

Eludarea regulilor privind intervenţiile care pot fi efectuate la spitalul menţionat precum şi a celor supuse decontării de către C.A.S.M.B. intră totodată sub incidenţa legii penale, în contextul stabilirii între medici şi pacienţi a unor înţelegeri având ca scop obţinerea ilicită de avantaje materiale. În cauza de faţă se vor reţine astfel de situaţii atunci când:

i.      Medicii pretind de la pacienţi sume de bani, mai mici decat preturile solicitate pentru efectuarea intervenţiilor estetice în clinici private, pentru aceleaşi intervenţii în spital:

    Toţi medicii vizaţi în cauză au site-uri pe care prezintă detaliat operaţiile estetice pe care le pot efectua şi prezintă ca adresa de contact şi Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri (la unii dintre aceştia este chiar singurul contact afişat), iar în momentul în care sunt contactaţi de pacienţi, majoritatea îi cheamă pentru consultaţie la această locaţie, în timpul programului,
    În timpul consultaţiei, medicii recomandă efectuarea intervenţiei în spital, prezentand avantajele financiare faţă de efectuarea în clinică:
        unii dintre aceştia nu operează decât la spital şi oferă pacienţilor un preţ mai mic decât cel practicat în general în privat,
        iar cei care operează şi în clinici private, le spun diferenţele de preţ între aceeaşi operaţie efectuată de ei în privat sau în spital:
            o rinoplastie: 1800/3500 Euro în privat şi 1400/3000 Euro în spital
            implant mamar: 2700/3500 de Euro în privat şi 2000/3000 Euro în spital
            mastopexie (ridicare sani): 2000 de Euro în privat şi 1800 Euro în spital
            abdominoplastie: 2500/3500 de Euro în privat şi 2200/3000 Euro în spital
            blefaroplastie: 1500 de Euro în privat şi 1000 Euro în spital
                aceste diferente de preţ se explică prin aceea că într-o clinica privata medicul plăteşte separat chiria sălii de operaţie, personalul clinicii, iar venitul său este impozabil

    Pacientul, care uneori cunoaşte deja aceste detalii, preferă “preţul” mai mic şi îşi efectuează intervenţia estetică în spital, remiţând pentru acest serviciu medicului suma solicitată:
        Medicul dă o parte din această sumă celuilalt medic chirurg împreună cu care a efectuat operaţia şi anestezistului
        Uneori, pretinderea şi primirea banilor este intermediată şi de o altă persoană



ii.      În cazul multora dintre operaţiile estetice efectuate în modul prezentat mai sus, medicii consemnează în foaia de observaţie un diagnostic fictiv care să justifice o intervenţie chirurgicală non-estetică şi să permită decontarea internării la C.A.S.M.B.,

    Pentru a justifica aceste menţiuni, medicii solicită pacientului obţinerea unui bilet de trimitere de la un medic de familie sau un medic specialist, care să conţină un diagnostic indicat de aceştia

iii.      în unele cazuri, când nu a fost posibilă falsificarea menţiunilor din foaia de observaţie, s-a întocmit o fişă de spitalizare de zi fictivă cu privire la acelaşi pacient

                                        iv.      pe baza acestor menţiuni fictive se întocmesc raportările  spitalului către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (C.A.S.M.B.)Școala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicită decontarea serviciilor medicale prestate pentru aceşti pacienţi,

    dacă aceste raportări sunt validate atât de către Școala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), cât şi de către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (C.A.S.M.B.), aceasta din urmă achită spitalului suma de 4921,83 de lei (în cazul foilor de observaţie) sau de ( 470 de lei în cazul fişelor de spitalizare de zi) pentru fiecare pacient.

                                          v.      În acest mod, cheltuielile conexe ocazionate de intervenţiile chirurgicale (produse farmaceutice, medicaţie, cazare, utilităţi, echipamente, asistenţă şi tratamente medicale, anestezie, personal medical şi auxiliar etc) sunt suportate de la bugetul de stat, prin întocmirea unor deconturi fictive, cauzându-se prejudicii semnificative bugetului asigurărilor de sănătate.

                                       vi.      Totodată, se perturbă activitatea spitalului, prin folosirea personalului acestuia şi indisponibilizarea sălilor de operaţie pentru efectuarea de intervenţii chirurgicale care nu intră în obiectul acestuia de activitate, un spital de urgenţă ajungând să fie folosit drept o clinică privată a medicilor vizaţi în cauză.



    Perioada vizată în cauză: 2012 -  aprilie 2014
    Infracţiuni reţinute:

       Pentru medici

    luare de mită,
    participaţie improprie la fals intelectual,
    fals intelectual
    înşelăciune,



          Pentru pacienţi:

    dare de mită;
    participaţie improprie la fals intelectual.

 Sursa: Știripesurse.ro