Un an de la moartea ultimului prim secretar al Comitetului Judeţean al PCR Constanţa
Un an de la moartea ultimului prim secretar al Comitetului Judeţean al PCR Constanţa
14 Sep, 2013 20:36
ZIUA de Constanta
4723
Marime text
Mihai Marina, ultimul prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Constanţa s-a stins din viaţă la 14 septembrie 2012. Avea 73 de ani. După Revoluţie, s-a retras la Cluj.
Născut la Sighetu Marmaţiei, viaţa l-a purtat în multe colţuri din ţară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, a lucrat la Comitetul Judeţean Maramureş, după care a ajuns la Cluj şi apoi la Bistriţa. În anul 1985 a ajuns la Constanţa, unde a locuit împreună cu soţia, profesor de matematică, timp de patru ani, până la Revoluţie.
Soţia sa îşi aminteşte că Mihai Marina a fost pe platforma din Marea Neagră atunci când a ieşit prima picătură de petrol. Apoi s-au retras la Cluj. „Am plecat de bună-voie din Constanţa, dar am lăsat în urmă mulţi prieteni. Dar şi sufletul", povestea, anul trecut, Doina Marina, soţia sa. La Cluj, Mihai Marina s-a angajat ca economist principal la o firmă, după care şi-a deschis propria afacere. La 63 de ani s-a pensionat.
În urmă cu un an fusese operat la colon, iar din cauza citostaticelor i-a fost afectat ficatul. A fost înmormântat în Cimitirul Central din Cluj. Cei doi au împreună un băiat în vârstă de 40 de ani şi trei nepoţi.
Ce făcea la Revoluţie
Din cartea „Preţul libertăţii la Constanţa", scrisă de Ioan Maliciuc, putem retrăi ultimele zile ale lui Mihai Marina în oraşul de la malul mării, din funcţia de prim-secretar al Comitetului Judeţean Constanţa al PCR. În momentul în care s-a anunţat la televizor fuga Ceauşeştilor, povesteşte autorul, Mihai Marina a apărut la balcon şi a încercat cu cuvinte mieroase să aplaneze spiritele, adresându-se cu formula „Stimaţi tovarăşi". Mulţimea a început să vocifereze, iar când i s-a cerut cheia de la intrare, a spus că nu se poate din motive de siguranţă.
Era să fie aruncat de la balcon la Revoluţie
După ce revoluţionarii au intrat în Casa Albă, câţiva s-au repezit la Marina, care a fost speriat de moarte. După ce l-au tras de cravată, i-au cerut să dea jos de pe perete tabloul dictatorului. După ce Marina s-a scuzat spunând că nu ajunge la el, revoluţionarii s-au înfierbântat şi mai tare şi l-au dus pe balcon, cu intenţia de a-i da brânci, pentru a fi pedepsit de către mulţime. Câţiva au reuşit să-i tempereze pe furioşi, spunându-le că nu trebuie să înceapă ziua cu o crimă. Marina a fost dus într-o altă încăpere, unde i s-a făcut rău şi a căzut. I s-a dat un pahar de apă şi o pastilă şi apoi acesta şi-a revenit, după care a fost transportat într-o încăpere sigură.
Lazăr Cercel, după ce l-a bruscat pe Mihai Marina, a ieşit la balcon şi a strigat: „De acum, eu sunt primul-secretar şi vă cer să mă ascultaţi". Apoi a dat ordine de înlocuire a directorilor de instituţii, creând o adevărată dezordine, povestesc martorii acelor zile.
Suporter înfocat
„Îl regăseai în tribunele Sălii Sporturilor din Cluj sau ale stadionului de rugby ori de câte ori echipele noastre jucau la Cluj, aplaudând reuşitele jucătorilor noştri. A făcut multe pentru sport, a modernizat Stadionul «Gheorghe Hagi» într-o perioadă grea", spunea despre el Elena Frîncu, fostul director al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa.
Născut la Sighetu Marmaţiei, viaţa l-a purtat în multe colţuri din ţară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, a lucrat la Comitetul Judeţean Maramureş, după care a ajuns la Cluj şi apoi la Bistriţa. În anul 1985 a ajuns la Constanţa, unde a locuit împreună cu soţia, profesor de matematică, timp de patru ani, până la Revoluţie.
Soţia sa îşi aminteşte că Mihai Marina a fost pe platforma din Marea Neagră atunci când a ieşit prima picătură de petrol. Apoi s-au retras la Cluj. „Am plecat de bună-voie din Constanţa, dar am lăsat în urmă mulţi prieteni. Dar şi sufletul", povestea, anul trecut, Doina Marina, soţia sa. La Cluj, Mihai Marina s-a angajat ca economist principal la o firmă, după care şi-a deschis propria afacere. La 63 de ani s-a pensionat.
În urmă cu un an fusese operat la colon, iar din cauza citostaticelor i-a fost afectat ficatul. A fost înmormântat în Cimitirul Central din Cluj. Cei doi au împreună un băiat în vârstă de 40 de ani şi trei nepoţi.
Ce făcea la Revoluţie
Din cartea „Preţul libertăţii la Constanţa", scrisă de Ioan Maliciuc, putem retrăi ultimele zile ale lui Mihai Marina în oraşul de la malul mării, din funcţia de prim-secretar al Comitetului Judeţean Constanţa al PCR. În momentul în care s-a anunţat la televizor fuga Ceauşeştilor, povesteşte autorul, Mihai Marina a apărut la balcon şi a încercat cu cuvinte mieroase să aplaneze spiritele, adresându-se cu formula „Stimaţi tovarăşi". Mulţimea a început să vocifereze, iar când i s-a cerut cheia de la intrare, a spus că nu se poate din motive de siguranţă.
Era să fie aruncat de la balcon la Revoluţie
După ce revoluţionarii au intrat în Casa Albă, câţiva s-au repezit la Marina, care a fost speriat de moarte. După ce l-au tras de cravată, i-au cerut să dea jos de pe perete tabloul dictatorului. După ce Marina s-a scuzat spunând că nu ajunge la el, revoluţionarii s-au înfierbântat şi mai tare şi l-au dus pe balcon, cu intenţia de a-i da brânci, pentru a fi pedepsit de către mulţime. Câţiva au reuşit să-i tempereze pe furioşi, spunându-le că nu trebuie să înceapă ziua cu o crimă. Marina a fost dus într-o altă încăpere, unde i s-a făcut rău şi a căzut. I s-a dat un pahar de apă şi o pastilă şi apoi acesta şi-a revenit, după care a fost transportat într-o încăpere sigură.
Lazăr Cercel, după ce l-a bruscat pe Mihai Marina, a ieşit la balcon şi a strigat: „De acum, eu sunt primul-secretar şi vă cer să mă ascultaţi". Apoi a dat ordine de înlocuire a directorilor de instituţii, creând o adevărată dezordine, povestesc martorii acelor zile.
Suporter înfocat
„Îl regăseai în tribunele Sălii Sporturilor din Cluj sau ale stadionului de rugby ori de câte ori echipele noastre jucau la Cluj, aplaudând reuşitele jucătorilor noştri. A făcut multe pentru sport, a modernizat Stadionul «Gheorghe Hagi» într-o perioadă grea", spunea despre el Elena Frîncu, fostul director al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii