Zeci de mii de oameni participă la Pelerinajul de la Mănăstirea Nicula

Zeci de mii de oameni s-au dus, azi, la Mănăstirea Nicula din Cluj, destinația unuia dintre cele mai mari pelerinaje din țară. Oameni din întreaga Transilvanie, dar și din alte regiuni ale României, se duc pentru a se ruga și pentru a se închina la Icoana Făcătoare de Minuni a Fecioarei, despre care se spune că a lăcrimat zile în șir, în urmă cu mai multe sute de ani.
Venind de la sute de kilometri, oamenii merg în acest pelerinaj cântând pricesne și fac scurte opriri pentru a mânca, iar în cursul nopții se adăpostesc în gospodăriile întâlnite pe drum, cel mai adesea direct în curți sau în fânul din șuri.
Potrivit informațiilor oferite de Mitropolia Clujului, Mănăstirea de la Nicula este atestată documentar în anul 1552. În primul secol de existență a fost o așezare monahală modestă, "un fel de sihăstrie a câtorva călugări retrași în pustietatea codrului, păstrând urma discreției la fel ca în cazul altor vetre monahale ardelene", după cum susțin reprezentanții Mitropoliei Clujului. Numele ei a ieșit la lumină de abia în primăvara anului 1699, prin icoana Maicii Domnului, zugrăvită în 1681 de către preotul ortodox Luca din Iclod, cumpărată de la acesta de nobilul român Ioan Cupșa și donată apoi Mănăstirii Nicula. Icoana, care este elementul central al pelerinajului, s-a dovedit a fi făcătoare de minuni. Icoana o reprezintă pe Fecioara Maria cu pruncul Isus în brațe și a devenit, peste secole, una dintre cele mai emblematice reprezentări ale Fecioarei în Transilvania.
În secolul al XVIII-lea, mănăstirea devine din ortodoxă greco-catolică.
Biserica de zid de la Nicula a fost construită în perioada anilor 1875-1879-1905, iar pictura interioară a fost făcută în tehnica tempera de profesorul Vasile Pascu, în anul 1961. La rândul lor, reprezentanții Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla subliniază faptul că acest sfânt locaș de la Nicula a fost ctitorit la sfârșitul secolului al XIX-lea de episcopii greco-catolici Ioan Vancea de Buteasa și Mihail Pavel.
Începând cu anul 1992, în condițiile libertății religioase de după Revoluția din Decembrie 1989, Mănăstirea Nicula a devenit al doilea mare centru de pelerinaj din România — după Mitropolia din Iași.
La slujbele hramului din noaptea și ziua de 15 august participă câteva zeci de mii de persoane, fără nicio discriminare confesională, etnică sau de altă natură. În fiecare an se pregătesc pentru această zi 10.000 de sarmale și de felii de cozonac.


sursa foto: crestinortodox.ro