Sănătate Ce efecte secundare poate avea deficitul de magneziu

Magneziul, un mineral care, de obicei, este disponibil în cantităţi mari în organism, are numeroase beneficii pentru sănătate. Necesar pentru construirea ţesuturilor, în special al celui osos, magneziul normalizează tensiunea arterială, previne formarea pietrelor la rinichi şi are capacitatea de a relaxa muşchii. Este util, de asemenea, în tratarea tulburărilor de somn, crampelor şi spasmelor, dar şi a atacurilor de astm.
 
Deficitul de magneziu determină apariţia unor efecte secundare mai puţin plăcute. Acesta poate fi cauzat de abuzul de alcool, consumul de cafea în mod regulat, diverse medicamente, dar şi din cauza stresului. Printre efectele secundare ale deficitului de magneziu se numără pierderea poftei de mâncare, oboseală, insomnii, stări de anxietate, dificultăţi de concentrare, probleme cu glanda tiroidă.
 
Potrivit normelor alimentare recomadate, doza de magneziu pentru o persoană adultă se încadrează între 280 şi 350 de miligrame, zilnic. În cazul femeilor însărcinate şi a celor care alăptează, doza zilnică de magneziu recomandată creşte cu 20, respectiv 60 de miligrame. Magneziul în dietă este asociat cu alimente precum migdalele, spanacul, fasolea neagră, pâinea integrală de grâu, iaurtul, fulgii de ovăz, fasolea şi broccoli.