Ghintura stimulează funcţiile ficatului

Ghintura este o plantă medicinală cu numeroase beneficii asupra organismului. În scop terapeutic, se folosesc rădăcinile şi rizomii care trebuie să fie recoltaţi din august până toamna târziu. Acestea conţin glucide, pectine, mucilagii, glicozide amare, alcaloizi, taninuri, steroli, uleiuri volatile, vitaminele C, PP şi săruri minerale şi se pot prepara sub formă de infuzie, decoct sau sirop. Ghintura are proprietăţi stomahice, tonice amare, vermifuge, gastrice, antimalarice, laxative, colagoge, coleretice, antihelmintice, febrifuge, antitermice, sudorifice, antiseptice, antlinflamatorii, stimulente şi fortifiante.
 
Ghintura este considerată unul din cele mai puternice tonice amare vegetale existente în natură, rădăcinile plantei, bogate în principii amare, stimulând deopotrivă pofta de mâncare, digestia şi activitatea normală a ficatului. Totodată, este şi un stimulent al sistemului nervos central, asigurând buna funcţionare a ficatului prin mărirea secreţiei biliare. Această plantă îmbunătăţeşte funcţia digestivă şi absorbţia nutrienţilor în organism şi combate anemia. 
 
De asemenea, ghintura scade febra, stimulează funcţiile ficatului, contracţia vezicii biliare şi a căilor biliare şi provoacă golirea conținutului lui contra viermilor intestinali, scade numărul globulelor albe. Este folosita şi în tratarea unor boli, precum anemie, aerofagie, anorexie, ascaridoză, boli hepatice, ciroză hepatică, convalescenţă, depresii, digestii lente sau dificile, dischinezii biliare, dispepsii, febră cronică, gripă, gută, incontinenţă urinară, intoxicaţii, leucopenie, nevroze, oboseală cronică, parazitoze digestive şi reumatism. Consumate înainte de masă, preparatele de ghintură măresc pofta de mâncare, în timp ce administrate după masă ajută sistemul digestiv.