Plante indicate în bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauza a mortalităţii, şi, alături de medicaţia aferentă, fitoterapia poate ajută prin cure cu infuzii, decocturi, tincturi şi siropuri care previn crizele cardiace. Plantele cu proprietăţi vasodilatatoare la nivel coronarian şi periferic, antispastice şi calmante în stări de excitaţie cardiacă şi nervoasă sunt eficiente în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare. Printre acestea se numără talpa gâştei, o plantă bogată în heterozide cardiotonice, cu efecte benefice în angina pectorală, hipertensiune arterială, tahicardie, nevroze cardiace şi în reglarea bătăilor inimii după stări nevrotice.
 
Degeţelul este o plantă cu conţinut ridicat de digitoxigenină şi digoxigenină, cu acţiuni tonice-cardiace în angina pectorală, insuficienţă cardiacă, mărirea contracţiei miocardului şi rărirea ritmului cardiac. Anghinarea conţine glicozide, flavonozide, derivaţi terpenici şi principii amare, are acţiuni terapeutice în angina pectorală, insuficienţa cardiacă cu edeme, zgomot în urechi, hipertensiune arterială şi ateroscleroză.
 
Vâscul conţine saponozide triterpenice şi coline, are proprietăţi terapeutice hipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilatatoare coronariene şi periferice, previne congestia cerebrală, ateroscleroza şi extrasistolele. Păducelul este bogat în derivaţi flavonici, taninuri şi coline care acţionează pozitiv în angina pectorală, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, tahicardie, aritmii, fibrilaţii şi palpitaţii, ateroscleroză, miocardită, iar ca vasodilatator coronarian şi periferic, contribuie la creşterea permeabiliăţii vasculare şi la fluidificarea sângelui.