Sănătate Aditivii alimentari şi efectele lor nocive

Alimentele, în timp, datorită compoziţiei lor bogate în substanţe nutritive, sunt expuse degradării. Pentru a reduce coeficientul alterării, sunt folosite diferite metode de conservare. Majoritatea produselor din domeniul alimentar folosesc metode artificiale de conservare, deoarece sunt mult mai ieftine decât cele naturale, şi, în acelaşi timp, mult mai dăunătoare pentru organism.
 
Chiar dacă prin lege este stabilită o anumită doză admisă pe unitate de produs, precum şi alimentele la care aditivii pot fi folosiţi, aceştia pot duce la apariţia unor afecţiuni grave.
Unul dintre cei mai utilizaţi conservanţi artificiali este benzoatul de sodiu, E 211, care este folosit pentru a masca gustul neplăcut al unor alimente de proastă calitate. E 211, adăugat în băuturile răcoritoare, lapte, produse din carne, de brutărie, patiserie, dar şi în dulciuri, provoacă urticarie şi agravează astmul, iar potrivit Asociaţiei Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană, este considerat cancerigen, fiind interzis în mai multe ţări, precum şi în Statele Unite.
 
Glutamatul monosodic, E 621, este utilizat în exces mai ales în supele concentrate, în conservarea laptelui, a brânzeturilor, a tonului, a ciupercilor, a mezelurilor, dar şi a preparatelor îngheţate. Folosit ca substituit pentru sare, E 621 reprezintă una dintre cele mai cancerigene substanţe şi principalul factor care contribuie la apariţia bolii Alzheimer. Acesta poate provoca migrene, crampe şi are efecte neurotoxice.
 
Butilhidroxianisolul, cunoscut şi sub numele de E 320, este un conservant care se găseşte în cartofii deshidrataţi, în margarină, sosuri, gume de mestecat, uleiuri vegetale şi supe concentrate. Această substanţă este un derivat al petrolului şi poate provoca reacţii alergice şi hiperaciditate. Totodată, poate creşte nivelul colesterolului.