Ştiaţi că...? Călugărul benedictin Dom Perignon şi băutura emblematică a starurilor...
Ştiaţi că...?: Călugărul benedictin Dom Perignon şi băutura emblematică a starurilor...
04 Aug, 2014 18:58
ZIUA de Constanta
5086
Marime text
Data de 4 august 1693 este cunoscută în istorie ca ziua în care călugărul benedictin Dom Perignon a inventat şampania, care, de-a lungul timpului, a devenit o marcă preferată în întreaga lume. Contrar miturilor, şampania a fost produsă cu mult timp înainte, din vremea regilor merovingieni. Se spune că cel mai vechi vin spumant consemnat este „Blanquette de Limoux” şi ar fi fost inventat în 1531, de către călugării benedictini de la Biserica Saint-Hilaire de lângă Carcassonne.
Un secol mai târziu, omul de ştiinţă Christopher Merret a realizat un procedeu superior de producere a vinurilor spumoase prin adăugarea de zahăr în vinul finit pentru a crea o a doua fermentaţie. În anul 1662, acesta a prezentat Societăşii Regale documentele în care detalia ceea ce astăzi este cunoscută sub numele de „metoda champenoise”.
În schimb, Dom Perignon a adus contribuţii importante producţiei şi calităţii şampaniei, printre acestea numărându-se procesarea separată a strugurilor din diverse sate, rezultând un vin preparat din mai multe componente diferite.
Şampania sau vinul de Champagne este un vin spumant, produs prin procedee specifice regiunii Champagne din nord-estul Franţei, şi anume, prin refermentarea în sticle a unui amestec din diferite soiuri de vin, cele mai folosite fiind Chardonnay, Pinot Noir şi Pinot Meunier.
Zdrobirea strugurilor aduce compusul de fermentare, care se găseşte în coaja fructului, în contact direct cu zaharurile din interiorul acestuia, producându-se astfel fermentaţia, ce transformă zaharul în alcool şi în gaz carbonic. Dacă se eliberează gazul, vinul este plat, iar dacă nu, este spumant. Pentru a îndepărta reziduurile de drojdie, se eliberează din sticlă o cantitate de lichid. Gâtlejurile sticlelor sunt îngheţate prin scufundarea cu susul în jos într-o soluţie de sare, la -20°C, creându-se un mic dop de gheaţă în vârful sticlei, care prinde sediment.
Prin intermediul scriitorilor şi artiştilor, şampania a devenit una dintre cele mai celebre băuturi din lume, consumată mai ales la evenimentele fastuoase pentru un plus de fineţe şi clasă. Potrivit Universităţii din Reims, într-un pahar mediu de şampanie se află în jur de două milioane de bule.
Vinul spumant poate veni de oriunde, însă şampania adevărată provine numai din regiunea Champagne, din nord-estul Franţei, unde pământul este calcaros şi acid, ceea ce înseamnă că viţa-de-vie trebuie să depună un efort dublu pentru a-şi adânci rădăcinile. În medie, durează în jur de doi ani, chiar trei, să produci un lot de şampanie bun, explicându-se astfel şi preţul ridicat al acestei băuturi. În acest sens, amintim de o sticlă de Dom Perignon Rose care a fost vândută la un preţ de 40.000 de dolari la o licitaţie în anul 2005.
Un secol mai târziu, omul de ştiinţă Christopher Merret a realizat un procedeu superior de producere a vinurilor spumoase prin adăugarea de zahăr în vinul finit pentru a crea o a doua fermentaţie. În anul 1662, acesta a prezentat Societăşii Regale documentele în care detalia ceea ce astăzi este cunoscută sub numele de „metoda champenoise”.
În schimb, Dom Perignon a adus contribuţii importante producţiei şi calităţii şampaniei, printre acestea numărându-se procesarea separată a strugurilor din diverse sate, rezultând un vin preparat din mai multe componente diferite.
Şampania sau vinul de Champagne este un vin spumant, produs prin procedee specifice regiunii Champagne din nord-estul Franţei, şi anume, prin refermentarea în sticle a unui amestec din diferite soiuri de vin, cele mai folosite fiind Chardonnay, Pinot Noir şi Pinot Meunier.
Zdrobirea strugurilor aduce compusul de fermentare, care se găseşte în coaja fructului, în contact direct cu zaharurile din interiorul acestuia, producându-se astfel fermentaţia, ce transformă zaharul în alcool şi în gaz carbonic. Dacă se eliberează gazul, vinul este plat, iar dacă nu, este spumant. Pentru a îndepărta reziduurile de drojdie, se eliberează din sticlă o cantitate de lichid. Gâtlejurile sticlelor sunt îngheţate prin scufundarea cu susul în jos într-o soluţie de sare, la -20°C, creându-se un mic dop de gheaţă în vârful sticlei, care prinde sediment.
Prin intermediul scriitorilor şi artiştilor, şampania a devenit una dintre cele mai celebre băuturi din lume, consumată mai ales la evenimentele fastuoase pentru un plus de fineţe şi clasă. Potrivit Universităţii din Reims, într-un pahar mediu de şampanie se află în jur de două milioane de bule.
Vinul spumant poate veni de oriunde, însă şampania adevărată provine numai din regiunea Champagne, din nord-estul Franţei, unde pământul este calcaros şi acid, ceea ce înseamnă că viţa-de-vie trebuie să depună un efort dublu pentru a-şi adânci rădăcinile. În medie, durează în jur de doi ani, chiar trei, să produci un lot de şampanie bun, explicându-se astfel şi preţul ridicat al acestei băuturi. În acest sens, amintim de o sticlă de Dom Perignon Rose care a fost vândută la un preţ de 40.000 de dolari la o licitaţie în anul 2005.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii