Ştiaţi că...? Într-o zi de 22 august, Vasile Alecsandri...

În anul 1890, pe 22 august, la Mirceşti, s-a stins din viaţă o personalitate marcantă a României, poetul, dramaturgul şi omul politic Vasile Alecsandri, acesta fiind înmormântat în grădina casei dăruite Academiei Române de către soţia poetului. La iniţiativa acestei instituţii, în 1928, deasupra mormântului său a fost ridicat un mausoleu.
 
Născut în luna iulie a anului 1821, după încercări nereuşite în domeniile medicină, drept şi inginerie, Vasile Alecsandri pleacă la Paris, unde se dedică literaturii. Întors în ţară, participă la mişcarea revoluţionară din Moldova de la 1848 şi la luptele pentru unirea Moldovei cu Muntenia, fiind trimis de Cuza în Franţa, Italia şi Anglia, pentru a determina marile puteri să recunoască dubla sa alegere.

Debutul ca scriitor a avut loc în anul 1840, în paginile „Daciei Literare“ fiind publicată nuvela „Bucheţi“. Opera lui Alecsandri este impresionantă. Pe lângă volumele de poezii („Pasteluri“, „Doine şi lăcrămioare“), în decursul vieţii, autorul a mai scris nuvele („Balta Albă“, „O plimbare în munţi“), jurnale de călătorie, drame istorice („Cetatea Neamţului“, „Fântâna Blanduziei“), biografii, comedii („Rusalii“, „Chiriţa în provincie“), poeme istorice, teatru, dar şi pasteluri.

Prin traduceri ale poeziilor populare în limbile franceză, engleză şi germană, Vasile Alecsandri se numără printre primii scriitori moderni a căror operă a devenit accesibilă peste hotare. Datorită talentului poetului, opera lui Alecsandri rezistă trecerii timpului, răspunzând unei nevoi de armonie a sufletului omenesc.
 
Într-un text publicat în anul 1886, Titu Maiorescu sintetizează opera autorului: „În Alecsandri vibrează toată inima, toată mişcarea compatrioţilor săi, cîtă s-a putut întrupa într-o formă poetică în starea relativă a poporului nostru de astăzi. Farmecul limbei române în poezia populară el ni l-a deschis; iubirea omenescă şi dorul de patrie în limitele celor mulţi dintre noi ei le-a întrupat; frumuseţea proprie a pămîntului nostru natal şi a aerului nostru el a descris-o...“
 
Sursa foto: agenda.liternet.ro