Ştiaţi că...? „Luceafărul poeziei româneşti” a murit într-o zi de 15 iunie (video)

 

Astăzi, s-a mai implinit un an de la moartea lui Mihai Eminescu, supranumit „luceafărul poeziei româneşti”. Pe 15 iunie 1889, marele poet s-a stins din viaţă în casa de sănătate a doctorului Şuţu.
 
Ziarul Românul din 16 iunie anunţa că: „Eminescu nu mai este”. Despre moartea poetului, George Călinescu a scris: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”
 
Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani, într-o familie numeroasă, fiind al şaptelea dintre cei 11 copii ai lui Gheorghe şi ai Ralucăi Eminovici. Îşi schimbă numele în Eminescu, la propunerea lui Iosif Vulcan, directorul revistei „Familia”, din Pesta. Debutează cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, publicată în 1866.
 
A avut o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.
 
Singurul volum de poezii tipărit în timpul vieții lui Mihai Eminescu a apărut la data de 21 decembrie 1883. Volumul „Poesii” cuprinde peste 300 de pagini, precum şi un portret al poetului. Dintre creaţiile lui Eminescu, amintim „Glossă”, „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?”, „Luceafărul”, „O, rămâi”, „Pe lângă plopii fără soţ...”.
 
Eminescu a fost o personalitate copleșitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligență, curiozitate intelectuală, bogăția și farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci” (Tudor Vianu).