Ştiaţi că...? Pe 21 iulie, unul dintre cei mai importanţi pictori români...
Ştiaţi că...?: Pe 21 iulie, unul dintre cei mai importanţi pictori români...
21 Jul, 2014 09:58
ZIUA de Constanta
2222
Marime text
Astăzi, se împlinesc 107 ani de la moartea pictorului Nicolae Grigorescu, primul dintre fondatorii picturii române moderne, un simbol pentru generaţiile de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, doreau şi căutau să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti.
Nicolae Grigorescu s-a stins din viaţă la Câmpina, la vârsta de 69 de ani. În atelierul său, pe şevalet, a rămas neterminată ultima lucrare, „Întoarcerea de la bâlci”.
Născut pe 15 mai, în satul Pitaru, din judeţul Dâmboviţa, Nicolae Grigorescu a fost al şaselea copil al lui Ion şi al Mariei Grigorescu. După moartea tatălui său, s-a mutat în Bucureşti, la o mătuşă, unde a fost ucenic la atelierul pictorului ceh Anton Chladek. A executat icoane şi picturi murale pentru biserici, apoi, la intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, a primit o bursă de studiu la Şcoala de Belle-Arte din Paris.
Grigorescu a participat la Războiul de Independenţă din 1877-1878 ca pictor de front, realizând numeroase desene şi schiţe, ce au stat la baza unor compoziţii. Ulterior, a participat la mai multe expoziţii la Ateneul Român. Marele aport al lui Grigorescu este în domeniul peisajului, transformând-ul dintr-un decor lipsit de viaţă, într-unul în care totul vibrează. La muncă şi la război, ca soldat, la petrecere, la bâlci, când se adună mai mulţi sau în singurătatea naturii, ţăranii lui Grigorescu împărtăşesc o stare de voioşie, de încredere şi optimism.
În anul 1890, Grigorescu se stabileşte la Câmpina, dedicându-se în special subiectelor rustice. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se află „Car cu boi”, „Ţărancă voioasă”, „Atacul de la Smârdan”, „Tărancă din Muscel”, „Ciobănaş cu turma de oi”, „Fata cu mărgele roşii”. În urma unei licitaţii, tabloul „Fata cu mărgele roşii”, expus la Muzeul din Sibiu, a fost vândut la preţul de 1.107.000 de lei, fiind prima pictură românească vândută cu peste un million de lei.
Sursa foto: Wikipedia
Nicolae Grigorescu s-a stins din viaţă la Câmpina, la vârsta de 69 de ani. În atelierul său, pe şevalet, a rămas neterminată ultima lucrare, „Întoarcerea de la bâlci”.
Născut pe 15 mai, în satul Pitaru, din judeţul Dâmboviţa, Nicolae Grigorescu a fost al şaselea copil al lui Ion şi al Mariei Grigorescu. După moartea tatălui său, s-a mutat în Bucureşti, la o mătuşă, unde a fost ucenic la atelierul pictorului ceh Anton Chladek. A executat icoane şi picturi murale pentru biserici, apoi, la intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, a primit o bursă de studiu la Şcoala de Belle-Arte din Paris.
Grigorescu a participat la Războiul de Independenţă din 1877-1878 ca pictor de front, realizând numeroase desene şi schiţe, ce au stat la baza unor compoziţii. Ulterior, a participat la mai multe expoziţii la Ateneul Român. Marele aport al lui Grigorescu este în domeniul peisajului, transformând-ul dintr-un decor lipsit de viaţă, într-unul în care totul vibrează. La muncă şi la război, ca soldat, la petrecere, la bâlci, când se adună mai mulţi sau în singurătatea naturii, ţăranii lui Grigorescu împărtăşesc o stare de voioşie, de încredere şi optimism.
În anul 1890, Grigorescu se stabileşte la Câmpina, dedicându-se în special subiectelor rustice. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se află „Car cu boi”, „Ţărancă voioasă”, „Atacul de la Smârdan”, „Tărancă din Muscel”, „Ciobănaş cu turma de oi”, „Fata cu mărgele roşii”. În urma unei licitaţii, tabloul „Fata cu mărgele roşii”, expus la Muzeul din Sibiu, a fost vândut la preţul de 1.107.000 de lei, fiind prima pictură românească vândută cu peste un million de lei.
Sursa foto: Wikipedia
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii