Ştiaţi că...? „Unica”, „inimitabila Elvira”, care ar fi putut concura cu marile actriţe de la Hollywood...

 

Elvira Popescu, supranumită de către critica franceză de teatru „Reine du Boulevard”, s-a născut la data de 10 mai 1894, în Bucureşti. A devenit emblematică pentru relaţia culturală dintre România şi Franţa de-a lungul celor 65 de ani petrecuţi, în principal, pe scenele şi ecranele franţuzeşti.
 
„Cea mai aristocratică dintre actriţe“, „regina teatrului din Paris“, „unica“, „inimitabila Elvira“, aşa cum o alinta presa, a cucerit publicul francez, îmblânzindu-i chiar şi pe cei mai exigenţi critici.  
 
Devenită prin căsătorie contesă De Foy, Elvira Popescu a dat dovadă, încă din copilărie, de graţie în mişcări şi un dar de imitaţie ascuţit şi plin de haz. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti şi a fost angajată la Teatrul Naţional, unde i s-au dat încă de la începutul carierei sale roluri principale.
 
Cariera teatrală a Elvirei Popescu a durat neîntrerupt timp de 65 de ani. A jucat în piesele lui Louis Verneuil, creaţiile lui Henry Berstein, André Roussin, Sacha Guitry. De asemenea, a jucat în filmele „La Présidente", „Ils étaient neuf célibataires", „Austerlitz", „Plein Soleil". Şi-a asumat şi răspunderea conducerii unor companii teatrale, fiind co-directoare, alături de actorul Hubert de Malet, la Théâtre de Paris şi Théâtre Marigny.
 
La final unei piese în care juca, aplauzele se opreau cu greu. Actriţa Leny Caler, în „Amintirile ei”, a scris despre Elvira Popescu. „Este o imagine, aproape ca un vis, pe care o păstrez despre Elvira Popescu din anii de când eram încă la Conservator. Într-o zi de iarnă însorită, am ieşit de la şcoală, şi trecând prin Piaţa Palatului, acoperită cu un covor de zăpadă, am rămas pironită pe loc, privind la un splendid tablou. În faţa mea, în mijlocul acelei vaste pieţe, stătea pe loc, privind departe, o femeie înaltă, blondă de o strălucitoare fumuseţe. Trupul ei zvelt era înfăşurat într-o haină de blană scumpă, lungă până în pământ. Pe cap, o pălărie cu boruri late îi umbrea ochii, nu mari, dar sclipind bucuria vieţii. Ţinea în amândouă braţele un imens buchet de trandafiri roşii“, scria Leny Caler.
 
La data de 11 decembrie 1993, Elvira Popescu s-a stins din viaţă, la venerabila vârstă de 99 de ani, la Paris.