CONSTANŢA ÎN DOCUMENTE - RESTITUIRI (partea a II-a)

 

III) Istoria actuală a Constanţeĭ.
Prin tractatul încheĭat în congresul de la Berlin [1] , în urma tractatuluĭ de la St. Stefano [2] . se hotărâse ca Dobrogea să se anexeze la corona Românieĭ, în schimbul părţiĭ de sud a Basarabieĭ smulsă de Rusia pe nedrept, ca resplată pentru sângele românesc versat pe câmpiĭle Bulgarieĭ!
Vlăstarul Romeĭ, transplantat la Dunărea de jos de falnicul Imperat Traian, devine dupĕ 18 secole, stejarul care 'şĭ întinde ramurile peste ambele ţĕrmurĭ până la Marea Négră.
Dobrogea devine pro-vincia românescă, iar patria «ponticelor şi tristelor», oraş românesc la 25 Noembre 1878.
A fost grea munca celor chemaţĭ a transforma micul sat Kiĭstendje, şi a '1 aduce la nivelul celor-l-alte oraşe din ţară.
[1] ) A se vedea anexa No. 7.
[2] ) A se vedea anexa No. 6.

 

Meritul le este cu atât maĭ mare, cu cât în scurtul timp de 18 ani, Constanţa ađi face obiectul de admiraţĭe, acelor carĭ aŭ cunoscut-o sub dominaţiunea turcéscă. Tristul şi monotonul harman al Turculuĭ, ađi este partea cea maĭ frumósă şi maĭ viabilă a oraşuluĭ; frumósă prin edificiĭ măreţe: Catedrala, Hotel Carol [1] ) viabilă pentru că bulevardul [2] ) şi sala de cură [3] ) sunt locurile de preumblare ale orăşenilor şi voiajorilor.
Mĭ-ar fi greŭ să arĕt an cu an desvoltarea Constanţeĭ, care 'zilnic sub ochiĭ noştrĭ chĭar, se măresce şi se în-frumuseţéză.

VII. Populaţĭa.

Populaţĭa oraşuluĭ Constanţa, dupĕ ultimu recensământ' este de 10,419 suflete, ceea-ce dă o densitate destul de mare, de 48 locuĭtorĭ pe hectar (Bucuresciĭ aŭ 106).
Populaţĭa însă, nu este împărţĭta uniform pe tótă suprafaţa Constanţeĭ; densitatea întrece cifra de maĭ sus în partea peninsulară, iar cea continentală, locurile virane fac să scadă acesta densitate.
Cu privire la naţĭonalităţĭ:
Elementul românesc prepondereză (2519) vin apoĭ Greciĭ (2460), Musulmaniĭ (2202), Bulgariĭ (1060) dar nici Ovreiĭ nu sunt în numer mic (855).
Studiând tabloul de mişcarea populaţĭeĭ, vedem că: De şi mişcarea totală dă o creştere medie de 67 suflete saŭ 0,64%, însă pe când populaţĭa ortodoxă creşte cu 27 suflete pentru 6,079 saŭ 0,41%; ovreĭi aŭ numaĭ pentru 855 suflete o creştere de 27 saŭ 3,1%
[1] ) Construit de soc. engleza: Rommanian hotel company in 1882.
[2] ) Construit de primărie în 1880.
[3] ) » » » » 1892, dupĕ dărătmarea vechiuluĭ local de la aripa dreplă a Hoteluluĭ Carol.

 

Hotelul Carol I - In lucrarea de mai târziu a autorului "Tomi - Constanta" editată in anul 1931 se consemnează că hotelul a fost construit de societatea britanica "Danube and Black Sea Railway". Constructia a fost ralizată după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, intre anii 1879-1881, in stil neoclasic cu frontoane, capiteluri si statui decorative. Cladirea a fost folosita vreme indelungata ca hotel, initial numit "Terminus", apoi,"Carol". Dupa primul razboi mondial, imobilul a fost preluat de Liga Navala "Yacht Club", apoi de Cercul Militar, iar intre anii 1925 - 1927 a devinit camin ofiteresc.

 

Să sperăm că peste câte-va deceniĭ, Dobrogea va deveni o nouă Palestină şi Constanţa un Ierusalim[1]

VIII. Strade. Edilitate publică.

Pompieriĭ comunalĭ. Iluminat.

Comuna urbană Constanţa, are 62 strade (o piaţă şi un bulevard [2].

Stradele părţiĭ peninsulare sunt bine pavate (Mak-Adam) şi întreţĭnute, însă strâmte.
In partea continentală, la N. stradeĭ Mangalia, încă în formaţĭe, stradele sunt largĭ şi perpendiculare, nepavate însă.
Pentru curăţĭtul stradelor si serviciul incendiuluĭ, comuna cheltuesce anual 54.760 leĭ.
Pompieria comunală se exercita la început de poliţĭe cu ajutorul hamalilor până în 1880, când s'a creat un serviciŭ anume; ađi pompieriĭ comunali aŭ local, personal (comandant şi 14 ómenĭ de serviciŭ), cai (26) şi instrumentele necesare (4 pompe mobile şi 13 sacale).
[1] ) A se vedea tablourile lit. C. D.
Primarii în ordinea succesiuniĭ, sunt :
D. A. Alexandridi (August 1880).
» Holban ( » 1881).
» Simonovicĭ (Ianuarie 1882),

» Alexandridi (Februarie 1883).
» Holban (Noembre 1886).
» Koiciu (Octombre 1888).
» Holban (August 1891).
» Moisiu (Septembre 1891).
» Koiciu (Ianuarie 1892).
» Belcik (Maĭ 1892).
» Koiciu (actual).
[2] ) A se vedea tabloul litera E.

 

Mihail Coiciu - avocat şi politician (n.1842, Pigona, Județul Cahul - d. august 1914)

 

Maĭ sunt la dispoziţĭa primărieĭ în cas de trebuinţă 80 sacagiĭ. Pompieriĭ sunt întrebuĭnţaţĭ şi la stropitul stradelor, o pompă fixă cu bazin servesce în acest scop.
Serviciŭl municipal se esecută pe o scală destul de mare; stradele sunt în tot-de-una curate, iar gunόiele transportate la 2-3 chilometrĭ afară din oraş.
Iluminatul oraşuluĭ se face de 359 lămpi cu gaz liquĭd şi cόstă pe comuna suma de 25,000 leĭ.
Oraşul fiĭnd în pantă, scurgerea apelor de ploĭe se face cu mare înlesnire; un canal totuşi există (de la capătul S. al stradeĭ Carol, pe la atelierul căilor ferate la Mare). Acest canal s'a lărgit şi căptuşit cu piatră,
Stradele maĭ principale sunt:
Bulevarđul Elisabeta, construit în 1880 pe ţĕrmul S. al oraşuluĭ; are o frumósă privire la mare, frumos, plantat şi bime întreţinut. La o extremitate se află: Hotel Carol şi palatul Prinţuluĭ Gr, Sturza; iar la cea-l-altă extremitate Sala de cură si Catedrala.
Piaţa Independenţiĭ, debuşeŭl stradelor părţiĭ peninsulare; pe piaţă se află statua poetuluĭ roman Ovidiŭ.
Strada Carol I pe prelungirea N. a pieţiĭ Independenţeĭ, se continuă prin şoseaua Tulcea. Strada plantată în mare parte, bine întreţĭnută. Pe ea sunt următόreln clădiri: giamia «Azizia», Primăria, Şcόla primară «Prinţul Ferdinand şi Principesa Măria» şi Spitalul Comunal.
Strada Mangalia, ia capătul căruia se află centru comerţuluĭ de grâne.

IX. Construcţiĭ [1] 

Dupĕ statistica făcută la finele anuluĭ 1895, în Constanţa sunt 1,378 case construĭte în zid saŭ piatră,
materiale ce se găsesc în abondenţă prin împrejurimi.
Pe fie care an Constanţa se îmbogăţesce şi înfrurnuseţéză cu construcţiĭ solide, hygienice şi mari.
Prin unificarea linieĭ ferate şi maĭ ales prin construĭrea portuluĭ, populaţia mărindu-se, atrase dupĕ dênsa sporirea numĕruluĭ clădirilor, numĕr, care totuşi azi pare insuficient populaţĭeĭ care đilnic afluiază.
[1] ) A se vedea litera F.

Clădirea a fost proprietatea lui Grigore Sturdza care a construit o resedinta demnă de rangul sau la Constanţa. Palatul Sturdza era situat lânga Hotelul Carol si a fost proiectat de arhitectul C. Sanders, care a solicitat primarului Panait Holban, la 22 iulie 1889, autorizatia de constructie. A fost realizat în stil eclectic, cu elemente decorative neoclasice si chiar orientale.

 

În fotografia de sus apare clădirea sălii de cură (primul casin al Constanţei). În cea de jos deja clădirea fusese demolata iar imaginea a fost realizată de pe terasa celui de-al doilea Casin situat mai înspre vest pe Bulevardul Elisabeta.

 

Capătul dinspre vest al bulevardului Elisabeta. Sus - Sala de băi şi coborârea spre calea de acces in port. Jos - Catedrala si spre dreapta cladiri de pe Bulevardul Elisabeta

 

Piaţa Independenţei vedere spre sud

 

Piaţa Independenţei - vedere spre nord. În fundal clădirea unghiulară. La stânga începea Str Carol I (Bd. Tomis), la dreapta Str. Mircea

 

Moscheea Azizia (cea din faţa actualului Hotel BTT)

 

Primăria Comunei Constanţa devenită din 1904 local al poştei (actualul Muzeu de artă populară)

 

Şcoala primară «Prinţul Ferdinand şi Principesa Maria» (Şcoala nr. 12 de mai târziu în prezent Muzeul de Artă)

 

Este lesne de profetisat viĭtorul strălucit al acestuĭ oraş singurul port maritim ai ţĕriĭ nostre acum, şi că peste o decenie de ani, neînsemnatul sătuc turcesc Küstengé de odinióră, va devenĭ oraşul cel maĭ important de pe totă cόsta apusană a Măriĭ Negre.
Numaĭ în vara anuluĭ 96 - pentru ca să 'şĭ facă cine-va o idee despre dnsvoltarea oraşuluĭ - s'aŭ construĭt peste 30 case cu câte 2 şi 3 etage.
Ţĕrmul de Est, cel maĭ espus surpăriĭ şi mâncăturilor măriĭ, începe a se consolida prin terase de piătră, de înălţĭme 10-20 m, avênd fundamentul la 4-5 m. sub nivelul apeĭ; asemenea terase sunt 5 până acum: acea a Hoteluluĭ Carol, a palatuluĭ Sturza, a vileĭ Reynier, a proprietăţiĭ Magrin şi a Hoteluluĭ Gambeta.
Remâne primărieĭ sarcina a consolida şi ţĕrmul de Sud, (Bulevarđul).

X. Politia.

Sub acest raport, oraşul Constanţa se împarte în 3: Colórea Roşu la S, Colórea Galben la N, despărţĭte prin Str. Găriĭ şi Portul.
Poliţaiŭl este şeful şi are sub orđinele sale 3 comisarĭ şi pe Comandantul plotonulul de gardiştĭ (56 sergenţĭ de oraş).
Cu poliţĭa, oraşul cheltuesce anual suma de 23,580 leĭ [1] ) Sunt în oraş 53 trăsurĭ de piaţă şi 178 căruţe (harabale).
[1] ) Bugetul Comuniĭ Constanţa pe anul 1896-1897

 

Tote autorităţĭle sunt legate între ele prin oficiurî telefonice, biŭroul poliţieĭ ocupă centrul [1] ).

XI Bugetul.

Bugetul comuniĭ pe anul 1896 este de 635,667 leĭr 92 bani.
Veniturile sunt egale cu cheltuelile.

XIĬ. Starea sanitară. Personal. Institute de salubritate publică. Serviciŭl Veterinar.

Starea sanitară datorită poziţĭŭniĭ oraşuluĭ, constitu-ţiŭniĭ soluluĭ, temperaturiĭ şi curenţĭlor aerieni, este bună,
Personalul însărcinat cu serviciŭl sanitar se compune dintrun medic, un sub-chĭrurg-vaccinator şi o mόşe.
Actualmente sunt în Constanţa: 10 Medici (3 militari) şi farmaciĭ 5 (1 militară).
Comuna cheltuesce anual pentru serviciŭl sanitar şi spitalul comunal suma de 38,390 leĭ.
Spitalul comunal construĭt în 1893, este destul de hĭgienic şt spaţĭos, corespundênd trebuĭnţelor actuale, este deservit de medicul oraşuluĭ şi 13 ajutore. Are acum 25 paturi.
Serviciŭl veterinar se exercită de veterinarul oraşuluĭ, care supraveghĭază şi abatoriŭl comunal, situat la marginea oraşuluĭ, pe ţĕrmul măriĭ.
Cόstă pe comună acest serviciŭ, anual 14 193 leĭ

XIII. Comerţul interior.

Pentru satisfacerea trebuĭnţelor consumaţĭeĭ locale, afară de diferitele mngasinuri, sunt în Constanţa douĕ
[1] ) Biurourile telefonice sunt: Central Poliţĭa. 1) Portul. 2) Prefectura. 3) Parchetul. 4) Comisia de Roşu pompieriĭ. 5) Gara. 6) Primăria. 7) Geandarmi. 8) Comisia de Galben. 9) Divizia.

 

pieţe: una în Colórea de Roşu, cea-l-altă în Colórea de Galben.
Necesitatea construireĭ uneĭ hale centrale, pe un teren deschĭs, se impune azi cu desvoltarea ce a luat oraşul; actualele barăci înconjurate de clădirĭ închid şi viciază aerul, lăsând la o parte că presintă un aspect, ce nu corespunde de fel progreselor oraşuluĭ.

XIV. Alimentarea oraşuluĭ cu apă.

Alimentarea cu apă a oraşuluĭ Constanţa, este una din cestiŭnile, carĭ reclamă o grabnică soluţĭe.
Actualmente oraşul se alimentéză cu apă luată de la cele 3 fântânĭ sistem american (de vênt) din partea norđică a oraşuluĭ, saŭ adusă de la fântâna aşeđată la N. cătunuluĭ Anadol-Kioĭ (cişmea) la 4 k. depărtare de oraş.
Proĭectul D-luĭ Inginer Cucu, elaborat în anul 1895, va deslega de sigur problema. Dupĕ acest proĭect oraşul Constanţa va fi alimentat cu apă potabilă de la Anadolkioĭ, captată prin ajutorul unor conducte în beton într'un rezervoriŭ pe movila Avretük, lângă cazarma Cavalerieĭ şi de aci distribuĭtă iarăşi prin conducte cu o desvoltare de 12,500 metrĭ în oraş, unde 88 fântâni, - din carĭ 3 monumentale: Gară, Piaţa Independenţiĭ Catedrala - vor fi instalate.
Dupĕ calculele D-luĭ Inginer Cucu, oraşul póte avea - în vederea sporireĭ populaţĭeĭ până la 40,000 suflete - 200 litrĭ pe zi de cap, saŭ 4000^m.c. zilnic. (Bucuresciĭ aveaŭ în 1894: 106 litri zilnic de cap).
Cόstul lucrărilor (pentru o cantitate ce s'ar putea mărĭ - în vederea sporireĭ populaţieĭ) se urcă Ia suma de 830,000 leĭ saŭ 20 leĭ 75 banĭ de fie-care cap, pe m. c. pentru o populaţĭe de 40,000 suflete.
Comuna în bugetul anuluĭ corent, a prevedut pentru primele cheltuĭeli în acest scop, suma de 80,501 leĭ,

 

Moara de vânt pentru alimentarea cu apă (în fundal) şi geamia din Anadolchioi

 

Locul unde erau amplasate cele trei mori de vânt pentru alimentarea cu apă.

 

saŭ 20 leĭ 75 bani, de fie-care cap pe m.c. pentru o populaţĭe de 40,000 suflete.
Comuna în bugetul anuluĭ corent, a prevĕđut pentru primele cheltuelĭ în acest scop, suma de 80,501 leĭ.

XV. Clima [1] ).

Clima Constanţeĭ resultă din observaţiile meteorologice; ast-fel:
| mijlocie 761.1
I. Presiŭnea atmosferică | maximă 780.0 28/XI [2] )
| minimă 742. 7 4/II.

| Mediu 11.8.
II. Temperatura aeruluĭ C° | Max. 32.8 29/V.
| Min. -17.0 22/I.

| Plόie: 445.6 m/m.
| Maxima în 24 ore: 63,0 2 1 /VII
| Numărul zilelor în care cantitatea
III. Observaţĭŭniŭdometrice | de apă, provenită din ploĭe, zăpadă,
pentru H = 30^m, hu = 1^m, 5, | măzăriche saŭ grindină a fost cel
S = 500^cm2 | puţĭn egală cu 0.1 m/m, este 66.
Udometrul Seewarte (Hamburg) | Numĕrul acelora în care cantitatea
H= înălţĭmea soluluĭ. | fost egală cu cel puţĭn 1.0 m/m, este 57.
hu = » intrumentuluĭ | Numerul đilelor cu zăpadă, 13.
S = suprafaţa în ^c/_mp. | Numerul đilelor în care solul a fost
| acoperit cu zăpadă, nici una.
| Grosimea stratuluĭ de zăpadă = 0.

| Media 9.5.
IV. Umexela absolută %. | Maxima 20.9 2/IX
| Minima 1 o 2 1 /I

| Media 83.
V. Umezéla relativă %. | Maxima 100.
| Minima 28 5/VIII.

[1] ) St. Hepites. Observaţiile meteorologice generale.
[2] ) Fracţĭŭnea 28/XI însemnéză: ziŭa 28 din luna 11

 

| Media 5.1.
VI. Nebulozitate (0 - 10). | Zile senine 134
| Nourose. 111
| Acoperite. 121

Pe direcţĭĭ:
| De la N. . 317
| » » N. E. 63
| » » E. 76
VII. Vênturĭ. | » » S. E. 19
Iuţéla în M. pe sec. | » » S. 246
Mediŭ= 122. | » » S. V. 19
| » » V. . 67
| » » N. V. 258
| Đile calme. 33

XVI. Băĭ. Stabilimente

Mijlόce de transport

Am vorbit maĭ sus (cap. V § 5) despre însemnătatea acesteĭ staţĭŭnĭ balneare maritime, încă din anticitate.
De la ocuparea Dobrogieĭ de către Români, Constanţa a fost din an în an, mal mult visitată în timpul veriĭ şi băĭle e mare din ce în ce maĭ căutate.
La început, stabilimentele de băĭ eraŭ aşeđate în marginea oraşuluĭ chĭar (Hotel Carol, Hotel Gambeta, Biserica Armenă, Port, etc).
Ađi sunt instalaţiŭnĭ afară din oraş, la o depărtare de 3 kilometre spre N. V. pe cόsta măriĭ «la viĭ».
Pentru înlesnirea transportuluĭ, şi pe un preţ mic, căĭle ferate pun, în timpul veriĭ, la disposiţĭŭnea publiculuĭ un tren, care circulă de maĭ multe orĭ pe đi între oraş şi băĭ.
Ambarcarea se face la 4 halte în oraş şi 2 la viĭ In faţa ultimeĭ halte la viĭ, se află parcul băĭlor, frumos

 

Zonele (restrânse) de plajă de pe partea estică a peninsulei de la Hotel Carol I spre Hotel Gambetta (actualul sediu BNR)

 

Băile din oraş (sub malul de lângă biserica armenească - au fost amenajate ulterior anului 1896). La partea din stânga se distinge Hotelul Gambetta

Băile din oraş (sub malul de lângă biserica armenească - au fost amenajate ulterior anului 1896). În dreapta sus apare turla bisericii armenesti.

 

Vedere generală spre nord cu băile din oraş (iese în mod clar în evidenţă Biserica Armenească)

 

Băile din oraş - vedere spre sud.

 

Băile din oraş - vedere de la malul apei

 

Băile de la vii

 

Gara Constanţa cu un tren de vară sosit la peron

 

Halta Tomis (Poarta 1 port)

 

Tren plecat de la Halta Tomis. Se observă înspre dreapta ramificaţia căii ferate ce cobora spre port.

 

Halta spre calea ferată spre plaja de la vii (în zona gării actuale)

 

Halta în care se făcea debarcarea pentru plaja de la vii.

 

plantat şi bine întreţĭnut; de aci o şosea în pantă cobόră cόsta la stabilimentul de băĭ.
La viĭ, publicul găsesce pe lângă clima temperată aerul sănătos şi distracţĭa în timpul căldurilor veriĭ, sănătatea, efectul bine-făcetor al băĭlor de mare.
Se maĭ află în Constanţa 3 localurĭ de băĭ calde (1 militară).

XVII. Cultul

Sub raportul Cultuluĭ, Constanţa, ca şi totă Dobrogia, aparţĭne Episcopieĭ Dunăriĭ de jos.

Actualmente sunt în Constanţa următόrele Biserici:
I. Măréţa Catedrală, cu hramul Sfinţĭlor Apostoli Petru şi Pavel
II. Biserica comunităţiĭ Elene, construită între aniĭ 1864-67.
III. Biserica Bulgară.
IV. » Catolică.
V. » Protestantă.
VI. » Comunităţĭĭ armene, clădită în anul 1880
VII. Sinagoga istraelită.
VIII. Şépte giamiĭ, din care două: «Mahmudia» construĭtă de Sultanul Mahmut pe la 1722 (1239 al ereĭ turceşti) şi «Azizia» construĭtă în 1860 de Sultanul Abdul Aziz, sunt cele mal de notat.
Cimitire sunt 3:
Ortodox, Protestant şi Turcesc; sunt aşeđate la marginea oraşuluĭ

XVIII. Instrucţĭŭnea publică

Instrucţĭa publică se dă în următόrele şcoli: Un gimnaziŭ, creat în Octombrie 1896 în locul desfiĭnţateĭ şcόle normale pentru institutorĭ şi învĕţătorĭ

 

Biserica greca a fost construita între anii 1863-1865 după planurile arhitectului grec Ioan Teoharidis. Este realizata cu marmura adusa din Grecia.
Biserica greacă din Constanţa este prima biserică din oraş. Până la ridicarea celorlalte lăcaşe de cult creştine toţi creştinii oraşului se duceau la biserica greacă. După anexarea Dobrogei (1878) la Biserica greacă s-a celebrat slujba solemna, Te-Deum-ul, a eliberării şi cinstirii victoriilor ostaşilor romani, în luptele pentru cucerirea Independentei Naţionale la care a participat şi regale Carol I, împreuna cu succesorul tronului Imperiului Rus.
Până în 1900 acolo s-au celebrat toate slujbele oficiale cu ocazia anumitor evenimente solemne ale oraşului.

 

Biserica Bulgară (1907) - alăturat şcoala bulgară. Este posibil ca aceasta să fi fost ridicată pe locul unei biserici anterioare, cea despre care vorbeşte autorul lucrării.

 

La iniţiativa lui Riga George, casier al companiei engleze Danube and Black Sea Railway Co. Limited, cea care a construit linia ferată Cernavodă - Constanţa şi portul din secolul al XX-lea, a fost înălţată, în 1872, prima capelă. În perioada 1885 - 1886, prin eforturile lui Anton Licen, consulul Austro - Ungariei la Constanţa şi ale autorităţilor româneşti, a fost construită o mică biserică, cu turn înalt şi ascuţit pe centrul laturii vestice.
În 1898, Primăria autorizează construcţia prin care August Kuefke putea construi o casă parohială în curtea bisericii, al cărei plan este făcut, probabil, de un practicant aprobat de şeful Serviciului tehnic al Primăriei, A. Păunescu. În locaşul de cult are loc la 5/18 august un Te Deum organizat de consulatul austro-ungar din Dobrogea, ocazionat de ziua de naştere a Majestăţii Sale Regale şi Imperiale Franz Iosif I. De asemenea, pe 7/20 august, aici are loc un recviem prin care era comemorată trecerea în nefiinţă a regelui Umberto I. (fotografia a fost preluată din "Ghidul Constanţei şi al Techirghiolului" din 1924, p. 125 şi este de slabă calitate). În anul 1937 biserica avea să fie demolată în locul ei fiind ridicată actuala Biserică Catolică Sf. Anton.

 

Geamia „Sultan Mahmud" este localizată în 1881 pe strada Crângului la numărul 1; repavată în anul 1882 sub numele stradela Geamiei, aceasta este numită cel mai adesea Băilor sau Băii. Geamia a fost dărâmată şi în locul ei în perioada 1910-1913 a fost înălţată Moscheea Carol I.

 

a funcţĭonat de la Noembrie 1893, până în Septembrie 1896, când a fost transferată la Câmpu-Lung).
Şcόla primară de băeţi No. 1| create în Februarie 1879.
» » » fete No. 1|
Ambele ocup localul «Şcola Principele Ferđinand şi Principesa Măria».
Şcόla primară de băeţi No. 2| nu au local propriu.
» » » fete No. 2|
Maĭ sunt încă în Constanţa, următorele institute private :
Un pensionat «Lelia Petraru».
Şcόla comunităţiĭ Bulgare.
Şcόla comunităţiĭ Eline cu local propriŭ.
Şcόla comunităţiĭ Armene.
Şcόla comunităţiĭ Israelite.
Douĕ şcoli turcesci (câte una pe lângă fie-care giamie mare).

XIX. Marca

Marca oraşuluĭ Constanţa este: O corabie cu pânze, lângă un far ce pόrtă în vêrf un stég.

XX. Autorităţĭ şi instituţĭŭnĭ publice şi private.

1. Prefectura [1] )

Sub raportul administrativ, Dobrogia la ocupare, fu împărţĭtă în 3 judeţe: Tulcea, Constanţa şi Silistra nouă.
Acesta din urmă, după un an se fuziona cu judeţul Constanţa. Localul ocupat de prefectură la 13 Noembrie 1878, era vechiŭl «Conak» turcesc, în faţa arestuluĭ preventiv de ađi (Str. Traian), ars în Decembrie 1882. Acum prefectura ocupă local închiriat.
Pentru construĭrea unuĭ palat administrativ noŭ, s'a votat suma de 265,000 leĭ; terenul însă nu e definitiv ales.
[1] ) A se vedea Tabloul lit. G

 

In 1875 se ridică prima clădire de piatră în care a funcţionat şcoala publică de fete şi de băieţi. În numai opt ani, de la cămăruţele mizere s-a ajuns la o clădire încăpătoare şi sănătoasă.
In timpul războiului din 1877-78, şcoala a fost închisă. In 1879, s-a redeschis şi a fost unul din locurile de instrucţie principale ale oraşului. Odată cu mărirea numărului de elevi şi prin mărirea comunităţii greceşti, clădirii i s-a adăugat încă o aripă în partea de sud. Se învăţa şi limba română. În perioada 1891-1896 şcoala era condusă de G. Kuzos şi apoi între 1897-1900 de Diogenis Hariton.

 

Marca Oraşului CONSTANŢA

***********

(va urma)

Sursa foto: http://constanta-imagini-vechi.blogspot.com