Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Ceremonia de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu
Ceremonia de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul
28 Oct, 2013 18:44
ZIUA de Constanta
687
Marime text
687
Marime text
Ministerul Afacerilor Externe al României salută începerea lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu, în aplicarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România din 13 septembrie 2011, precum şi prezenţa la ceremonia oficială de marcare a acestui moment a Dr. James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, în cadrul Departamentului SUA al Apărării, a ambasadorului Alexander Vershbow, Secretar General Adjunct al NATO, precum şi a unei delegaţii americane de înalţi oficiali civili şi militari de la Departamentele de Stat şi al Apărării din SUA, precum şi din cadrul forţelor armate americane.
Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat la ceremonie de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice.
Acest important moment al colaborării bilaterale în domeniul securităţii, parte integrantă a Parteneriatului strategic româno-american, reprezintă un punct de referinţă semnificativ pe parcursul implementării comune româno-americane a Fazei a II-a a Sistemului din Europa al SUA de apărare împotriva rachetelor balistice, realizat într-o Abordare Adaptivă în Etape (European Phased Adaptive Approach – EPAA).
Prevăzută să atingă capacitatea operaţională la orizontul anului 2015, Faza a II-a a EPAA va permite extinderea teritoriului aliat din Europa protejat împotriva ameninţărilor cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune, ce ar putea proveni din Orientul Mijlociu. Natura exclusiv defensivă a sistemului antirachetă al SUA şi conformitatea utilizării sale cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, astfel cum sunt prevăzute în Acordul din 2011, reflectă voinţa României şi a SUA de a contribui la apărarea colectivă legitimă a Alianţei, pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.
Momentul reflectă încă o dată consecvenţa angajamentului Statelor Unite pentru securitatea europeană, iar cooperarea româno-americană privind EPAA reliefează contribuţia României la creşterea securităţii tuturor Aliaţilor. Totodată, evenimentul are o puternică rezonanţă pentru Alianţa Nord-Atlantică, reconfirmând angajamentul României şi al Statelor Unite de a participa la sistemul de apărare antirachetă dezvoltat în cadrul NATO.
Odată cu operaţionalizarea sa, la orizontul anului 2015, Baza Militară Deveselu va constitui un element important al arhitecturii sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO.
Informaţii suplimentare:
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA SISTEMUL DE APĂRARE ANTIRACHETĂ
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach / EPAA), decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atât în relaţia bilaterală cu Statele Unite, cât şi din punctul de vedere al consolidării poziţiei României de aliat de încredere în cadrul NATO. EPAA constituie contribuţia SUA la arhitectura sistemului NATO antirachetă. Ca atare, proiectul nostru bilateral cu SUA va reprezenta o contribuţie valoroasă la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
În acelaşi timp, acest proiect bilateral cu SUA contribuie substanţial la întărirea securităţii României şi la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări.
Procesul de negociere a Acordului destinat să reglementeze cooperarea bilaterală cu SUA în domeniul apărării antirachetă a fost demarat la 17 iunie 2010, textul fiind agreat la nivelul celor două delegaţii (ad referendum) la capătul a şapte runde de negocieri.
La 3 mai 2011, Preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat public decizia CSAT, privind aprobarea amplasării la Unitatea militară Deveselu, în jud. Olt, a componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă. La 6 iunie 2011, Acordul a fost parafat de cei doi negociatori-şefi, Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, la Washington.
La 13 septembrie 2011, ministrul afacerilor externe al României şi secretarul de stat al SUA au semnat, la Washington, Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice.
Documentul a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2011, iar la 23 decembrie 2011 a intrat în vigoare.
Pentru implementarea acestui acord, pe parcursul anilor 2012 şi 2013, a avut loc o activitate intensă a echipelor de negociatori ale celor două state, în vederea convenirii Aranjamentelor de Implementare - documente bilaterale, necesare pentru punerea în aplicare a Acordului privind apărarea antirachetă.
La 29 iunie 2012 au fost semnate cinci Aranjamente de Implementare.
Negocierile au continuat şi, la 18 decembrie 2012, în cadrul unei reuniuni a Comitetului Mixt româno-american, a fost semnat un nou pachet de trei Aranjamente de Implementare, iar la 2 iulie 2013 au fost s
emnate încă trei documente de implementare.
Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat la ceremonie de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice.
Acest important moment al colaborării bilaterale în domeniul securităţii, parte integrantă a Parteneriatului strategic româno-american, reprezintă un punct de referinţă semnificativ pe parcursul implementării comune româno-americane a Fazei a II-a a Sistemului din Europa al SUA de apărare împotriva rachetelor balistice, realizat într-o Abordare Adaptivă în Etape (European Phased Adaptive Approach – EPAA).
Prevăzută să atingă capacitatea operaţională la orizontul anului 2015, Faza a II-a a EPAA va permite extinderea teritoriului aliat din Europa protejat împotriva ameninţărilor cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune, ce ar putea proveni din Orientul Mijlociu. Natura exclusiv defensivă a sistemului antirachetă al SUA şi conformitatea utilizării sale cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, astfel cum sunt prevăzute în Acordul din 2011, reflectă voinţa României şi a SUA de a contribui la apărarea colectivă legitimă a Alianţei, pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.
Momentul reflectă încă o dată consecvenţa angajamentului Statelor Unite pentru securitatea europeană, iar cooperarea româno-americană privind EPAA reliefează contribuţia României la creşterea securităţii tuturor Aliaţilor. Totodată, evenimentul are o puternică rezonanţă pentru Alianţa Nord-Atlantică, reconfirmând angajamentul României şi al Statelor Unite de a participa la sistemul de apărare antirachetă dezvoltat în cadrul NATO.
Odată cu operaţionalizarea sa, la orizontul anului 2015, Baza Militară Deveselu va constitui un element important al arhitecturii sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO.
Informaţii suplimentare:
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA SISTEMUL DE APĂRARE ANTIRACHETĂ
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach / EPAA), decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atât în relaţia bilaterală cu Statele Unite, cât şi din punctul de vedere al consolidării poziţiei României de aliat de încredere în cadrul NATO. EPAA constituie contribuţia SUA la arhitectura sistemului NATO antirachetă. Ca atare, proiectul nostru bilateral cu SUA va reprezenta o contribuţie valoroasă la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
În acelaşi timp, acest proiect bilateral cu SUA contribuie substanţial la întărirea securităţii României şi la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări.
Procesul de negociere a Acordului destinat să reglementeze cooperarea bilaterală cu SUA în domeniul apărării antirachetă a fost demarat la 17 iunie 2010, textul fiind agreat la nivelul celor două delegaţii (ad referendum) la capătul a şapte runde de negocieri.
La 3 mai 2011, Preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat public decizia CSAT, privind aprobarea amplasării la Unitatea militară Deveselu, în jud. Olt, a componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă. La 6 iunie 2011, Acordul a fost parafat de cei doi negociatori-şefi, Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, la Washington.
La 13 septembrie 2011, ministrul afacerilor externe al României şi secretarul de stat al SUA au semnat, la Washington, Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice.
Documentul a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2011, iar la 23 decembrie 2011 a intrat în vigoare.
Pentru implementarea acestui acord, pe parcursul anilor 2012 şi 2013, a avut loc o activitate intensă a echipelor de negociatori ale celor două state, în vederea convenirii Aranjamentelor de Implementare - documente bilaterale, necesare pentru punerea în aplicare a Acordului privind apărarea antirachetă.
La 29 iunie 2012 au fost semnate cinci Aranjamente de Implementare.
emnate încă trei documente de implementare.
În prezent mai sunt în curs de finalizare încă trei Aranjamente de Implementare.
Decizia României de participare la sistemul american EPAA este în deplin acord cu hotărârile privind apărarea antirachetă a NATO, adoptate la Summit-urile Alianţei de la Bucureşti (aprilie 2008), Strasbourg/Kehl (aprilie 2009), Lisabona (noiembrie 2010) şi Chicago (mai 2012).
România sprijină dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă care să se bazeze pe elementele principiale decise la ultimele Summit-uri aliate, respectiv indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritatea colectivă, acoperirea integrală a teritoriului aliat.
Ca atare, România a susţinut şi salutat declararea – la Summit-ul de la Chicago – a Capabilităţii Interimare a NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Acest moment reflectă atât coeziunea, cât şi determinarea Alianţei de a menţine calendarul convenit pentru edificarea sistemului ca o capabilitate de sine stătătoare, dar complementară, ce consolidează combinaţia tradiţională de capabilităţi ale NATO în domeniile convenţional şi nuclear. Apărarea antirachetă este un exemplu concludent care conferă substanţă conceptului Smart Defense.
Implicarea României are loc în cadrul Fazei a II-a a programului EPAA. Aceasta presupune găzduirea pe teritoriul românesc, la Deveselu, judeţul Olt, de interceptori tereştri, respectiv rachete de interceptare SM3-IB (Standard Missile 3, tip Block IB), care vor deveni operaţionali la orizontul anului 2015.
La 15 martie 2013, secretarul apărării SUA, Chuck Hagel, a anunţat decizia Administraţiei americane de renunţare la cea de-a IV-a Fază a EPAA (care presupunea, în orizontul de timp 2022, amplasarea în Polonia a interceptorilor SM3-IIB). Cu această ocazie, demnitarul american a reafirmat angajamentul SUA faţă de protecţia teritoriului NATO împotriva rachetelor balistice. El a specificat că, prin derularea fazelor I-III ale EPAA, inclusiv prin operaţionalizarea (până în 2018) a viitoarelor facilităţi antirachetă din România şi Polonia, sistemul BMD al SUA va asigura acoperirea întregului teritoriu al aliaţilor europeni (“The US commitment to Phases 1 through 3 of the EPAA and NATO missile defense remains ironclad, including the planned sites in Poland and Romania. The US missile defense deployments to Europe will be capable of providing coverage of all European NATO territory in the 2018 timeframe, so there will be no impact on the defense of NATO”).
În prealabil efectuării anunţului public, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, România a fost informată de SUA asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA. Această decizie nu a afectat în nici un fel operaţionalizarea sistemului din România, tipul de interceptor SM3-IIB nefiind prevăzut a fi amplasat în ţara noastră.
Decizia României de participare la sistemul american EPAA este în deplin acord cu hotărârile privind apărarea antirachetă a NATO, adoptate la Summit-urile Alianţei de la Bucureşti (aprilie 2008), Strasbourg/Kehl (aprilie 2009), Lisabona (noiembrie 2010) şi Chicago (mai 2012).
România sprijină dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă care să se bazeze pe elementele principiale decise la ultimele Summit-uri aliate, respectiv indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritatea colectivă, acoperirea integrală a teritoriului aliat.
Ca atare, România a susţinut şi salutat declararea – la Summit-ul de la Chicago – a Capabilităţii Interimare a NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Acest moment reflectă atât coeziunea, cât şi determinarea Alianţei de a menţine calendarul convenit pentru edificarea sistemului ca o capabilitate de sine stătătoare, dar complementară, ce consolidează combinaţia tradiţională de capabilităţi ale NATO în domeniile convenţional şi nuclear. Apărarea antirachetă este un exemplu concludent care conferă substanţă conceptului Smart Defense.
Implicarea României are loc în cadrul Fazei a II-a a programului EPAA. Aceasta presupune găzduirea pe teritoriul românesc, la Deveselu, judeţul Olt, de interceptori tereştri, respectiv rachete de interceptare SM3-IB (Standard Missile 3, tip Block IB), care vor deveni operaţionali la orizontul anului 2015.
La 15 martie 2013, secretarul apărării SUA, Chuck Hagel, a anunţat decizia Administraţiei americane de renunţare la cea de-a IV-a Fază a EPAA (care presupunea, în orizontul de timp 2022, amplasarea în Polonia a interceptorilor SM3-IIB). Cu această ocazie, demnitarul american a reafirmat angajamentul SUA faţă de protecţia teritoriului NATO împotriva rachetelor balistice. El a specificat că, prin derularea fazelor I-III ale EPAA, inclusiv prin operaţionalizarea (până în 2018) a viitoarelor facilităţi antirachetă din România şi Polonia, sistemul BMD al SUA va asigura acoperirea întregului teritoriu al aliaţilor europeni (“The US commitment to Phases 1 through 3 of the EPAA and NATO missile defense remains ironclad, including the planned sites in Poland and Romania. The US missile defense deployments to Europe will be capable of providing coverage of all European NATO territory in the 2018 timeframe, so there will be no impact on the defense of NATO”).
În prealabil efectuării anunţului public, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, România a fost informată de SUA asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA. Această decizie nu a afectat în nici un fel operaţionalizarea sistemului din România, tipul de interceptor SM3-IIB nefiind prevăzut a fi amplasat în ţara noastră.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
