Întrevederea ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu vice-ministrul de externe, şeful corpului diplomatic al Marii Britanii, Simon Fraser

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, l-a primit astăzi, 21 noiembrie 2013, pe secretarul general și șef al serviciului diplomatic din MAE britanic (Permanent Under-Secretary of the Foreign and Commonwealth Office), Simon Fraser, cu prilejul vizitei acestuia la Bucureşti.
Vizita oficialului britanic reprezintă continuarea dialogului bilateral intens, cel mai recent marcat de întrevederea miniștrilor afacerilor externe, Titus Corlăţean și William Hague, la Londra, în luna octombrie 2013. Cei doi interlocutori au salutat, cu această ocazie, pozițiile convergente reflectate în Declarația Comună a şefilor diplomaţiei române și britanice,  publicată la 10 octombrie 2013.

Discuţiile au prilejuit un schimb de opinii cu privire la teme prioritare,  de interes comun, ale  agendei bilaterale, europene, regionale şi internaţionale, printre care Parteneriatul Strategic dintre cele două țări; libera circulaţie a persoanelor şi a lucrătorilor la nivel UE; securitatea energetică; Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius; politica de extindere și Balcanii de Vest; priorităţile României în contextul deţinerii Preşedinţiei-în-exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP); cooperarea în Siria.
Astfel, a fost reafirmat angajamentul ambelor ţări faţă de consolidarea şi valorificarea la potenţial maxim a Parteneriatul Strategic, atât pe plan politic, cât şi prin aprofundarea cooperării în domenii precum cel economic - inclusiv în ceea ce privește creșterea investiţiilor reciproce, social, al afacerilor interne și al justiţiei. 
Un subiect important al discuțiilor l-a constituit cooperarea româno-britanică în dosarul liberei circulaţii a forţei de muncă la nivel UE, în perspectiva deschiderii pieţei britanice a muncii pentru cetăţenii români începând cu 1 ianuarie 2014.
În acest context, ministrul român a reiterat contribuţia pozitivă a cetățenilor români din Regatul Unit la dezvoltarea economiei britanice.

De asemenea, a dezavuat cu fermitate poziţiile cu tentă xenofobă,  extremistă și rasistă, exprimate de anumiți politicieni din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Marea Britanie, referitoare la presupusele efecte negative ale ridicării restricţiilor de muncă pentru cetăţenii români asupra pieţelor muncii şi serviciilor sociale din ţările gazdă. A evidenţiat că nu există date care să justifice temerile populaţiei şi ale unor politicieni din Marea Britanie privind un număr mare de cetăţeni români ce ar putea “invada” piaţa muncii după 1 ianuarie 2014. Studii efectuate de instituţii de prestigiu din Marea Britanie, precum şi cele mai recente date ale Oficiului de Statistică britanic indică exact contrariul: nu este preconizat un număr mare de cetățeni români care să sosească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014. În plus, acestea subliniază contribuţia netă pozitivă la bugetul public britanic a cetăţenilor din alte state membre ale UE, inclusiv din România. 
Cei doi demnitari au reconfirmat sprijinul României și Marii Britanii pentru avansarea procesului de extindere a UE şi consolidarea cooperării regionale în Balcanii de Vest.

Șeful diplomaţiei române a prezentat priorităţile României în contextul deţinerii Preşedinţiei-în-exerciţiu a SEECP, evidenţiind excelenta cooperare cu Ambasada Marii Britanii la Bucureşti pentru organizarea, în februarie 2014, a Conferinţei Regionale privind promovarea bunelor practici în combaterea corupţiei şi recuperarea activelor. 
Ministrul român de externe şi şeful corpului diplomatic britanic au avut un schimb de opinii asupra mizelor Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, precum și a ultimelor evoluții din Ucraina, R. Moldova și Georgia. Discuțiile au evidențiat poziții similare, fiind remarcate progresele Republicii Moldova în acest context.

Referitor la problematica securităţii energetice, cei doi oficiali au subliniat existenţa unor oportunităţi importante de cooperare în domeniul energiei, în special datorită faptului că cele două state au un mix energetic similar şi susţin obiective similare la nivel european. Apartenenţa la NATO, alături de calitatea dobândită ulterior, de membru al UE, furnizează României cadrul principial şi instrumentele esenţiale de abordare a politicii sale externe, conform valorilor şi principiilor la care ţara a aderat.