Întrevederea ministrului Titus Corlăţean cu Borut Pahor, Preşedintele Republicii Slovenia şi cu Alenka Bratušek, Prim-ministrul Republicii Slovenia

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut astăzi, 5 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei sale oficiale la Ljubljana, întrevederi cu Borut Pahor, Preşedintele Republicii Slovenia şi cu Alenka Bratušek, Prim-ministrul Republicii Slovenia. Înalţii demnitari au subliniat că  relaţiile bilaterale au atins un nivel foarte bun şi că  România şi Slovenia, din postura de membri ai UE şi NATO, au interese comune şi abordări similare privind gestionarea problematicii Balcanilor de Vest,  obţinerea unor rezultate ambiţioase pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, construcţia europeană şi dezvoltarea bazinului dună rean.
În contextul existenţei unui potenţial economic insuficient valorificat, ministrul român şi  oficialii sloveni au căzut de acord să încurajeze companiile din cele două ţări să-şi unească eforturile şi expertiza pentru a lansa proiecte comune de cooperare, inclusiv pe pieţe terţe, utilizând astfel avantajele competitive ale României pe pieţele din Estul Europei, Turcia şi Asia Centrală, respectiv ale Sloveniei pe piaţa ex-iugoslavă şi în bazinul adriatic.
De asemenea, au fost discutate oportunităţile de cooperare existente în domenii precum: IT, cercetare-dezvoltare, transport-logistică, dezvoltarea regională, industria chimică şi farmaceutică, agricultură, turism dar şi identificarea şi implementarea unor proiecte de interes comun în cadrul Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării.
Înalţii oficiali au agreat intensificarea demersurilor pentru o mai bună informare reciprocă în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri din cele două ţări, inclusiv prin organizarea de misiuni economice reciproce, precum şi organizarea unor Forumuri de afaceri la Ljubljana şi Bucureşti.
Ministrul Titus Corlăţean a prezentat priorităţile României în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est (SEECP), subliniind că SEECP ar trebui să rămână unul dintre principalele instrumente de susţinere a integrării euro-atlantice şi europene a regiunii, cât şi principalul format pentru dialog între statele din zonă.