Întrevederea ministrului Titus Corlăţean cu E.S. Sang-Hyun Song, preşedintele Curţii Penale Internaţionale şi cu E.S. Tiina Intelmann, preşedintele Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale
Întrevederea ministrului Titus Corlăţean cu E.S. Sang-Hyun Song, preşedintele Curţii Penale Internaţionale
17 Oct, 2013 11:16
ZIUA de Constanta
652
Marime text
17 octombrie 2013
Comunicat de presă
Întrevederea ministrului Titus Corlăţean cu E.S. Sang-Hyun Song, preşedintele Curţii Penale Internaţionale şi cu E.S. Tiina Intelmann, preşedintele Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale
Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut, astăzi, 17 octombrie 2013, o întrevedere cu E.S. Sang-Hyun Song, preşedintele Curţii Penale Internaţionale şi cu E.S. Tiina Intelmann, preşedintele Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale.
În cadrul discuţiilor, ministrul Titus Corlăţean a menţionat implicarea activă a României în sprijinirea activităţii Curţii Penale Internaţionale şi în consolidarea conceptului de justiţie universală, precizând, totodată, că România va rămâne un susţinător ferm al acestui organism jurisdicţional internaţional.
În acest sens, ministrul afacerilor externe a evocat demersurile României de promovare a universalităţii Curţii Penale Internaţionale, în contextul în care ţara noastră deţine, în prezent, poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi implementarea deplină a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. Între aceste demersuri se numără şi organizarea, la Bucureşti, a conferinţei internaţionale „The International Criminal Court – Achievements and Challenges Ahead”, care s-a bucurat de participarea celor doi înalţi oficiali străini.
Totodată, a evocat în context contribuţia României la dezvoltarea dreptului internaţional penal, inclusiv prin eforturile depuse încă din perioada interbelică, când Nicolae Titulescu dădea, în Convenţiile de la Londra din 1933 („Convenţiile Titulescu-Litvinov”) prima definiţie a agresiunii în dreptul internaţional.
Preşedintele CPI a arătat că România este un stat care a dovedit prin faptele sale că este un puternic susţinător al CPI, ca stat fondator al Statutului de la Roma şi a amintit că nu mai puţin de 14 experţi jurişti români lucrează în aparatul Curţii. De asemenea, a exprimat apreciere pentru eforturile depuse de România ca facilitator pentru universalitatea Statutului de la Roma.
Interlocutorii au făcut, totodată, un schimb de opinii cu privire la evoluţiile recente în activitatea Curţii Penale Internaţionale.
Informaţii suplimentare:
Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 122 de state sunt părţi la Statutul CPI.
CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia fiind limitată la crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.
România a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind unul dintre statele care au contribuit direct la intrarea în vigoare a Statutului.
Directia Purtator de Cuvant si Comunicare
Comunicat de presă
Întrevederea ministrului Titus Corlăţean cu E.S. Sang-Hyun Song, preşedintele Curţii Penale Internaţionale şi cu E.S. Tiina Intelmann, preşedintele Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale
Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut, astăzi, 17 octombrie 2013, o întrevedere cu E.S. Sang-Hyun Song, preşedintele Curţii Penale Internaţionale şi cu E.S. Tiina Intelmann, preşedintele Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale.
În cadrul discuţiilor, ministrul Titus Corlăţean a menţionat implicarea activă a României în sprijinirea activităţii Curţii Penale Internaţionale şi în consolidarea conceptului de justiţie universală, precizând, totodată, că România va rămâne un susţinător ferm al acestui organism jurisdicţional internaţional.
În acest sens, ministrul afacerilor externe a evocat demersurile României de promovare a universalităţii Curţii Penale Internaţionale, în contextul în care ţara noastră deţine, în prezent, poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi implementarea deplină a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. Între aceste demersuri se numără şi organizarea, la Bucureşti, a conferinţei internaţionale „The International Criminal Court – Achievements and Challenges Ahead”, care s-a bucurat de participarea celor doi înalţi oficiali străini.
Totodată, a evocat în context contribuţia României la dezvoltarea dreptului internaţional penal, inclusiv prin eforturile depuse încă din perioada interbelică, când Nicolae Titulescu dădea, în Convenţiile de la Londra din 1933 („Convenţiile Titulescu-Litvinov”) prima definiţie a agresiunii în dreptul internaţional.
Preşedintele CPI a arătat că România este un stat care a dovedit prin faptele sale că este un puternic susţinător al CPI, ca stat fondator al Statutului de la Roma şi a amintit că nu mai puţin de 14 experţi jurişti români lucrează în aparatul Curţii. De asemenea, a exprimat apreciere pentru eforturile depuse de România ca facilitator pentru universalitatea Statutului de la Roma.
Interlocutorii au făcut, totodată, un schimb de opinii cu privire la evoluţiile recente în activitatea Curţii Penale Internaţionale.
Informaţii suplimentare:
Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 122 de state sunt părţi la Statutul CPI.
CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia fiind limitată la crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.
România a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind unul dintre statele care au contribuit direct la intrarea în vigoare a Statutului.
Directia Purtator de Cuvant si Comunicare
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii