Muftiatul Cultului Musulman a pregătit peste 8000 de pachete cu alimente pentru Kurban Bayram
Muftiatul Cultului Musulman a pregătit peste 8000 de pachete cu alimente pentru Kurban Bayram
14 Oct, 2013 14:11
ZIUA de Constanta
2431
Marime text
Credincioşii musulmani din România, asemeni întregii lumi islamice, celebrează începând de marţi 15 octombrie, conform Calendarului Islamic – Luna Zilhicce, timp de patru zile, una dintre cele mai importante sărbători religioase din calendarul islamic – Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului).
Pentru întâmpinarea, conform tradiţiei islamice, a acestui eveniment, Muftiatul Cultului Musulman din România a coordonat direct pregătirile pentru sărbătorirea Kurban Bayram-ului în cadrul tuturor comunităţilor musulmane din ţară, oferind pachete alimentare cu carne de vită şi oaie (kurban).
“Kurban Bairam este o sărbătoare, în egală măsură, a confirmării credinţei în Allah şi a manifestării generozităţii, ajutorării aproapelui ... Am decis, în consecinţă, să coordonăm prinosul de dărnicie şi întrajutorare manifestat de cei cu stare materială bună, de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanta, de fundaţiile culturale şi asociaţiile oamenilor de afaceri, cat si în parteneriat cu ONG- uri din afara ţǎrii, pentru că noi, prin imamii noştri, cunoaştem cel mai bine comunităţile locale şi nevoile lor, şi astfel putem să oferim kurbanul, în toate satele, oraşele si judetele unde avem comunităţi religioase. Anul acesta sacrificăm peste 200 de bovine, pentru celebrararea Kurban Bayram-ului şi vom oferii peste 8000 de pachete cu carne de bovină a câte 3 kg fiecare, credincioşilor musulmani dar şi celor de alte confesiuni ” – a precizat muftiul.
Sărbătoarea Sacrificiului ( Kurban Bayram) comemorează, la sfârşitul pelerinajului la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, a fost pus să aleagă între dragostea faţă de propriul fiu şi adoraţia Creatorului Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.
Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzând determinarea sa şi nestinsa credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah.
Tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, cămilă, bovine sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit, a apărut în anul al II-lea al Islamului, având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, prinos de mulţumire şi recunoştinţă pentru împlinirea unor năzuinţe.
Sărbătoarea Kurban Bayram se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc(pelerinaj) în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Muzdelifa, la care participă anual peste 2 milioane de pelerini.
Respectând vechile tradiţii, în dimineaţa de marţi 15 octombrie, peste 60 de mii de credincioşii musulmani din România vor parcurge simbolismul sacrificiului ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în moscheilie şi geamiile din localităţi, a treia parte din carnea animalelor sacrificate fiind oferită săracilor, prietenilor şi rudelor.
În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii, aşternând cele mai bune coverturi, covoare şi alte ţesături decorative, lucrate de mână din fire aurii şi de mătase.
Meniul pentru Kurban Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi sau pătrate) rulouri însiropate cu miere - saraiglii.
De asemenea, tradiţia spune că în prima zi a sărbătorii, înainte de a se reuni la masa de prânz, familiile vizitează mormintele rudelor sau ale celor dragi unde se fac rugăciuni şi oferă pomană, iar după amiază, la masa tradiţională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc. Sunt patru zile de bucurie, veselie, destindere, de regăsire spirituală a familiei şi comunităţii, de sărbătoare pentru credincioşii musulmani.
Respectănd tradiţia ca în fiecare an , Şeful Cultului Musulman din România, Muftiu Iusuf Muurat şi conducerea Muftiatului Cultului Musulman din România urează tuturor musulmanilor din Romania „KURBAN BAIRAM KAYRLI BOLSIN “- „KURBAN BAYRAMINIZ MÜBAREK OLSUN” - „ID MUBARAK” -„UN BAİRAM FERİCİT”!
Slujba de Kurban Bayram va fi oficiata la orele 08,03.
Secretar eparhial
Memis Octai
Pentru întâmpinarea, conform tradiţiei islamice, a acestui eveniment, Muftiatul Cultului Musulman din România a coordonat direct pregătirile pentru sărbătorirea Kurban Bayram-ului în cadrul tuturor comunităţilor musulmane din ţară, oferind pachete alimentare cu carne de vită şi oaie (kurban).
“Kurban Bairam este o sărbătoare, în egală măsură, a confirmării credinţei în Allah şi a manifestării generozităţii, ajutorării aproapelui ... Am decis, în consecinţă, să coordonăm prinosul de dărnicie şi întrajutorare manifestat de cei cu stare materială bună, de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanta, de fundaţiile culturale şi asociaţiile oamenilor de afaceri, cat si în parteneriat cu ONG- uri din afara ţǎrii, pentru că noi, prin imamii noştri, cunoaştem cel mai bine comunităţile locale şi nevoile lor, şi astfel putem să oferim kurbanul, în toate satele, oraşele si judetele unde avem comunităţi religioase. Anul acesta sacrificăm peste 200 de bovine, pentru celebrararea Kurban Bayram-ului şi vom oferii peste 8000 de pachete cu carne de bovină a câte 3 kg fiecare, credincioşilor musulmani dar şi celor de alte confesiuni ” – a precizat muftiul.
Sărbătoarea Sacrificiului ( Kurban Bayram) comemorează, la sfârşitul pelerinajului la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, a fost pus să aleagă între dragostea faţă de propriul fiu şi adoraţia Creatorului Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.
Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzând determinarea sa şi nestinsa credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah.
Tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, cămilă, bovine sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit, a apărut în anul al II-lea al Islamului, având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, prinos de mulţumire şi recunoştinţă pentru împlinirea unor năzuinţe.
Sărbătoarea Kurban Bayram se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc(pelerinaj) în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Muzdelifa, la care participă anual peste 2 milioane de pelerini.
Respectând vechile tradiţii, în dimineaţa de marţi 15 octombrie, peste 60 de mii de credincioşii musulmani din România vor parcurge simbolismul sacrificiului ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în moscheilie şi geamiile din localităţi, a treia parte din carnea animalelor sacrificate fiind oferită săracilor, prietenilor şi rudelor.
În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii, aşternând cele mai bune coverturi, covoare şi alte ţesături decorative, lucrate de mână din fire aurii şi de mătase.
Meniul pentru Kurban Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi sau pătrate) rulouri însiropate cu miere - saraiglii.
De asemenea, tradiţia spune că în prima zi a sărbătorii, înainte de a se reuni la masa de prânz, familiile vizitează mormintele rudelor sau ale celor dragi unde se fac rugăciuni şi oferă pomană, iar după amiază, la masa tradiţională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc. Sunt patru zile de bucurie, veselie, destindere, de regăsire spirituală a familiei şi comunităţii, de sărbătoare pentru credincioşii musulmani.
Respectănd tradiţia ca în fiecare an , Şeful Cultului Musulman din România, Muftiu Iusuf Muurat şi conducerea Muftiatului Cultului Musulman din România urează tuturor musulmanilor din Romania „KURBAN BAIRAM KAYRLI BOLSIN “- „KURBAN BAYRAMINIZ MÜBAREK OLSUN” - „ID MUBARAK” -„UN BAİRAM FERİCİT”!
Slujba de Kurban Bayram va fi oficiata la orele 08,03.
Secretar eparhial
Memis Octai
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii