Arhivele Nationale, la ceas aniversar

În cinstea acestui eveniment, Direcţia din Constanţa a realizat, pentru cei pasionaţi de arhivistică, o masă rotundă şi o expoziţie de sigilii şi ştampile ale instituţiilor din Dobrogea

Astăzi, Arhivele Naţionale ale României împlinesc 178 de ani. Cu această ocazie, Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale a organizat ieri, la sediul din Ştefan cel Mare, o masă rotundă cu tema „Arhivele constănţene şi cercetarea istorică dobrogeană".

În plus, cei prezenţi la această activitate au putut admira şi o expoziţie de sigilii şi ştampile ce au aparţinut diverselor instituţii din Dobrogea, între anii 1921 - 1950. Colecţia a fost expusă pentru prima dată cu această ocazie, chiar dacă de regulă sunt oferite vizitatorilor doar copii.

Importanţa Patrimoniului Arhivistic al Direcţiei Judeţene Constanţa a ANR în cercetarea istoriei Dobrogei a fost argumentată, în cadrul discuţiilor purtate cu această ocazie, de directorul acestei instituţii, Virgil Coman, şi de Constantin Cheramidoglu, unul dintre cei mai vechi arhivişti din judeţ.

Pe lista invitaţilor care au luat cuvântul s-a numărat şi Marian Zidaru, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Constanţa, precum şi reprezentanţi ai Muzeului Marinei Române.

Documentele, adevărate nestemate

„Nu se poate scrie o istorie a Dobrogei, cât mai apropiată de adevăr, dacă nu faci apel la documente", a precizat directorului Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale, Virgil Coman.

Cu toate acestea, din păcate, nu toate documentele, care astăzi ar fi fost o sursă preţioasă de informaţie, au fost păstrate. Multe dintre ele au fost distruse ori s-au pierdut undeva, de-a lungul anilor, iar astăzi nu se regăsesc la Arhivele Naţionale ale României sau la Direcţiile Judeţene din teritoriu.

Unul dintre exemple ar fi dispariţia Registrelor de Stare Civilă din localităţi ca Tuzla, Fântânele sau Lipniţa, care aveau populaţie bulgărească. Acesta este, însă, doar unul dintre sutele de exemple.

Chiar şi aşa, arhiva din Constanţa a reuşit să mai aducă ceva „acasă". Acum două săptămâni a avut loc un transfer de la arhiva din Galaţi a fondului Institutului Piscicol Constanţa, cu date dintre anii 1948 - 1956, totalizând 2,10 metri lineari. „Este un lucru îmbucurător, pentru ca cei interesaţi să nu mai meargă la Galaţi pentru a studia", a precizat Virgil Coman.

Proiecte de viitor

Potrivit reprezentantului Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale, Virgil Coman, în scurt timp, instituţia va iniţia un program cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, în cadrul căruia elevii să se implice în strângerea de fotografii cu localităţi din judeţ, aşa cum arătau ele acum 100 de ani. În acest mod, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale vrea să-şi îmbogăţească seria de fotografii de care dispune momentan.

Pe lângă acest lucru, cât de curând vor fi evaluate şi arhivele parohiale din Dobrogea.

Un alt proiect de viitor este realizarea unui supliment, pe lângă ziarul Poliţia Impact, editat de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa, cu articole pe baza documentelor din arhivă. Acest lucru însă va fi posibil când şi timpul le va permite, principala problemă fiind insuficienţa personalului.

Tot la capitolul de „noi demersuri", chiar ieri, în cadrul mesei rotunde desfăşurate la sediul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale ale României, preşedintele acesteia a propus reprezentantului Muzeului Marinei Române să facă demersuri pentru ca lista fondurilor de care dispun să ajungă şi la Arhivă, astfel încât persoanele interesate de anumite documente să poată fi corect direcţionate. Acelaşi lucru l-a făcut recent şi Biblioteca Judeţeană Constanţa.

Spaţiul, o mare problemă

Spaţiul de care dispune Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale este mult prea mic pentru a satisface atât nevoile arhivei, cât şi desfăşurarea în bune condiţii a activităţii personalului. Tocmai de aceea, la Constanţa, ca şi în alte judeţe, a fost nevoie şi de un depozit exterior, lucru care uneori poate face ca cererile să nu fie soluţionate pe loc, aşa cum se întâmplă în ţările dezvoltate.

De exemplu, potrivit lui Marian Zidaru, arhivele naţionale de la Londra au o organizare foarte bună, însă acest lucru a fost posibil tocmai pentru că s-au investit bani mulţi.

La noi în ţară, aproape toate Direcţiile Judeţene ale Arhivelor Naţionale se confruntă cu mari probleme legate de spaţiu, subfinanţare şi uneori chiar de dezinteres total din partea „oficialităţilor", chiar dacă majoritatea arhivarilor sunt de valoare, pasionaţi de ceea ce fac, aşa cum sunt şi cei din Constanţa.

Momentan, arhiva din Constanţa încă aşteaptă să se mute în sediul în care îşi desfăşoară activitatea Cercul Militar Zonal Constanţa, deoarece au câştigat acest drept.

Nici personalul nu este suficient, mai ales că există foarte multe solicitări atât din partea persoanelor fizice, cât şi juridice. Pe lângă acest lucru, există şi o parte de cercetare ştiinţifică, însă, tocmai din cauza numărului prea mic de angajaţi, se face în afara programului.

„E drept că ne apasă greutăţi, dar trebuie să ne vedem de grija faţă de documente şi să încercăm să aducem cât mai multe. Sunt atâtea documente pe care, cu tristeţe o spun, nu se uită nimeni, niciodată. Ca atare, istoriografia noastă suferă. Sunt multe fonduri de arhivă necercetate sau prea puţin cercetate", a precizat arhivarul Constantin Cheramidoglu.

Arhiva de la Constanţa nu este studiată doar de români. Şi persoanele din străinătate au posibilitatea să vină şi să studieze diverse documente, mai ales că pe site-ul Arhivelor Naţionale ale României se găsesc informaţii despre dosarele existente în arhivele din România şi astfel ei pot şti exact în ce oraş să caute.

Recent, la Constanţa au venit chiar din America şi Italia persoane care s-au interesat despre originile şi evoluţia etniei rrome din Dobrogea.

Se pare că dosarele care se găsesc în arhivele din ţară sunt, de regulă, mai stufoase, lucru care îi încântă pe cei din străinătate.