Autoritatile nu stiu cati recidivisti nu au dreptul sa voteze

Lege doar pe hartie

Daca o persoana careia i-a fost interzis dreptul de a alege se afla inchisa intr-un penitenciar, responsabilii institutiei o pot identifica usor * In schimb, pentru cei care pleaca din inchisoare, lucrurile iau o alta intorsatura * Chiar daca, sa presupunem, ei nu sunt trecuti pe listele permanente, se pot prezenta bine-mersi la urne * Acestia pot fi trecuti pe listele suplimentare pentru ca pe actul de identitate nu se specifica interzicerea dreptului de a alege * Mai mult, in incercarea noastra de a ne documenta cat mai bine am descoperit ca, de fapt, la Politie, acum, in prag de alegeri, nu exista o statistica in acest sens * Oamenii legii nu au putut sa specifice cator persoane din Constanta le-a fost interzis dreptul de a alege printr-o hotarare judecatoreasca definitiva

Responsabilii cu pregatirea alegerilor locale incearca din rasputeri ca totul sa mearga ca la carte, insa, cu toate acestea, in opinia noastra, dar si a specialistilor in drept, alegerile pot fi usor fraudate. Mai precis, desi exista persoane carora le este interzis dreptul de a alege, acestea nu pot fi identificate de cei abilitati. Potrivit art.5 alin.b din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, nu pot alege persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca definitiva. Ca o completare, art.64 din Codul de Procedura Penala prevede ca pedeapsa complimentara interzicerea unor drepturi, printre care si dreptul de a alege si implicit de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice. Daca pentru cei care ar dori sa candideze si nu au dreptul exista si alte metode de identificare, in schimb, pentru cei care nu au dreptul sa voteze si se duc totusi la urne nu sunt elemente de identificare.

Interzicerea dreptului de a vota prin instituirea masurii complimentare sau accesorie

Pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea pe o perioada cuprinsa intre 1 si 10 ani a unuia sau mai multor drepturi din cele prevazute de lege. Printre acestea se afla si interzicerea dreptului de a alege. Aceasta pedeapsa se executa intotdeauna dupa executarea pedepsei principale, in general cea a inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei. Cu alte cuvinte, dupa ce pleaca din inchisoare. De cealalta parte, mai exista si pedepsele accesorii prin care se pot interzice toate drepturile care sunt instituite ca pedepse complimentare, deci si interzicerea dreptului de a alege. In acest caz, pedeapsa se aplica in timpul executarii pedepsei si trebuie mentionat in dispozitivul hotararii de condamnare ca persoana respectiva este lipsita de aceste drepturi, pe durata prevazuta de lege. Daca in momentul in care o persoana careia i-a fost interzis dreptul de a alege se afla inchisa intr-un penitenciar, responsabilii institutiei o pot identifica foarte usor. In schimb, pentru cei care parasesc inchisoarea, lucrurile nu mai sunt asa de clare. Si asta pentru ca pedeapsa accesorie dureaza pana la executarea pedepsei, deci dureaza si in timpul liberarii conditionate, ca si al intreruperii pedepsei.

Politia ridica din umeri

Pornind pe acest fir, am incercat sa aflam cator persoane din Constanta le-a fost interzis dreptul de a alege printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Mai intai am incercat sa aflam daca la instantele judecatoresti exista o statistica in acest sens si ni s-a raspuns negativ, dar am fost indrumati spre Politie. Aici, surpriza a fost si mai mare pentru ca, desi aceasta institutie este cea care ar trebui sa stie totul, lucrurile nu stau chiar asa. Potrivit comisarului sef Vasile Balan, prim-adjunct al comandantului Politiei Judetului Constanta, nu exista o statistica anume care sa vizeze persoanele carora le-a fost interzis dreptul de a alege. Acesta a mai spus ca politistii nu pot decat sa verifice daca o anumita persoana are interzis acest drept. Balan ne-a recomandat sa luam legatura si cu cel care conduce compartimentul "cazier", comisarul sef Rogojina. Din pacate, orice incercare de a-l contacta pe acesta a fost sortita esecului, ofiterul nefiind de gasit timp de doua zile. In urma acestor raspunsuri, putem trage cateva concluzii. Cei carora le-a fost interzis prin lege dreptul de a alege vor fi trecuti pe listele permanente. Tinand cont ca, in alte ocazii, pe aceste liste au fost trecute chiar si persoane care decedasera demult, nu ar fi o prea mare surpriza. O alta concluzie ar fi ca si in cazul in care, sa presupunem, o persoana care are interzis dreptul de a alege nu ar fi trecuta pe lista permanenta, tot s-ar putea prezenta bine-mersi la urne. Acestia pot fi trecuti pe liste suplimentare pentru ca pe actul de identitate nu se specifica interzicerea dreptului de a alege.