Beatrice Rancea readuce faima pierduta a teatrului constantean

Fosta balerina, regizoare si actuala directoare a Teatrului National Constanta, Beatrice Rancea este persoana care a dat o noua dimensiune culturii constantene in ultimul timp. A revitalizat teatrul pe care il conduce si incearca sa aduca proiecte noi si interesante care sa redeschida apetitul publicului pentru teatru si pentru cultura. Numita directoare a TNC in luna iunie a anului trecut, Beatrice Rancea a castigat, printre altele, premiul UNITER pentru debut in 1993 si Premiul publicului la Festivalul International de Teatru de la Piatra Neamt, pentru piesa "Romeo si Julieta" in anul 1994. A fost aleasa una dintre femeile de succes ale anului trecut, premiu pentru care a fost nominalizata si in 1998. Renumita regizoare a acceptat sa ne acorde un interviu, in care isi exprima parerile despre cultura constanteana, dar si dorintele in ceea ce priveste institutia pe care o conduce.Cum vi se pare ca se prezinta cultura constanteana, tinand cont de faptul ca este un spatiu in care amalgamul de culturi este mai vizibil decat in orice parte a tarii?Este o picanterie de care ar trebui sa profitam. Farmecul orasului este dat de acest amalgam unic si este specific locului. Din pacate, in ultima perioada nu prea s-a mai auzit de teatrul de aici. Singurii care au reprezentat orasul in ultimii ani au fost cei din trupa de balet Oleg Danovski. Mi-am pus si eu foarte des intrebarea de ce in Constanta nu se pot realiza niste spectacole importante de teatru, orasul avand puterea financiara si economica pe care o are si fiind o urbe atat de mare si atat de aproape de Capitala. Din pacate, anul trecut, cand eu mi-am anuntat amicii din lumea teatrului ca urmeaza sa vin la Constanta, toti mi-au spus sa ma gandesc mai bine pentru ca, asa cum mi-a spus un prieten, este "un teatru belea". De asemenea, mi s-a mai spus ca aici, actorii monteaza intre ei si ca nu vin regizori importanti care sa faca spectacole mari, pentru ca era un spatiu foarte inchis, un stat in stat. Ajunsa aici, mi-am dat seama ca, intr-adevar, sunt obstacole, sunt unele lucruri greu de realizat, insa sunt de principiul ca nimic nu este complicat.Este teatrul prea putin mediatizat in orasul nostru?Acum nu. De un an se aude foarte mult de Constanta. Eu, de cate ori am avut prilejul sa particip la emisiuni pe posturile nationale sau sa dau interviuri in presa centrala, am amintit de teatrul de aici. Accept sa particip la emisiuni si profit de orice ocazie mi se ofera, numai ca sa amintesc de teatrul de aici si sa arat ce se face la Constanta. Nu intamplator, majoritatea designerilor de costume cu care colaborez pentru spectacole sunt cunoscuti. Ei vin cu o presa a lor, benefica pentru spectacolul pe care il realizam si pentru teatru. Acum lucram, pentru Satra, cu Liza Panait. Incerc sa-mi folosesc cele mai bune relatii pe care le am si sa implic cei mai influenti oameni pe care ii stiu in proiectele teatrului, pentru o mai buna mediatizare a lui.Cu ce designeri importanti veti mai colabora?Pentru spectacolul Revizorul vom lucra cu celebra Doina Levintza, care a lucrat si la Imblanzirea Scorpiei. Urmeaza sa avem un proiect important peste doua luni, un spectacol numit Cabaret. Pentru acesta, costumele vor fi realizate de Catalin Botezatu.Cum este sa fii o femeie de succes si o femeie-regizor, intr-o Romanie inca acaparata de barbati?Eu ma simt foarte bine, insa ma sperie ca e din ce in ce mai acaparata de barbati. Daca pana acum nu am avut nici o problema legata de acest aspect, incepe sa ma alarmeze faptul ca tendinta este din ce in ce mai misogina, mai ales in lumea teatrului. Au aparut foarte multe femei care au dovedit ca au fost cel putin la fel de inspirate in ceea ce au facut ca si barbatii. Nu inteleg de ce se incearca inlaturarea femeilor. Este un fenomen foarte ciudat. Am auzit pe multi spunand ca nu pot suporta ideea sa-i conduca "o muiere".Care sunt proiectele Teatrului National Constanta pentru urmatoarea perioada?Sambata am avut premiera spectacolului Satra. Peste doua saptamani vom avea premiera cu Revizorul, iar pe 11 aprilie se va monta un spectacol de teatru-dans, montat de o coregrafa renumita la nivel mondial. In paralel cu acesta, un regizor american va monta o piesa contemporana, de foarte mare succes la New York. Pentru ca acest proiect are o distributie mica, de numai cinci actori, putem merge in paralel cu aceste spectacole. Apoi, il avem invitat pe marele regizor si om de teatru Ion Cojar, care va monta Gaitele. In paralel cu aceasta piesa vom pune in scena spectacolul Cabaret. Vom iesi cu cele doua productii aproape in acelasi timp. Pana in iunie, avem in proiect si lucrul la Noaptea furtunoasa a lui Caragiale, spectacol care va fi regizat de Horatiu Malaele.Ar putea Constanta sa devina, in timp, un centru cultural de nivelul Bucurestiului?Cred ca va putea. Cu un repertoriu important si cu regizori mari care sa monteze aici si care sa ii ajute pe cei tineri, se va putea ajunge la nivelul acela. Ideea este ca tanara generatie de regizori sa fie bine formata, iar pentru acest lucru ei trebuie sa invete de la regizorii experimentati. Trebuie sa ne lansam pe piata, sa se auda ca avem o trupa buna, cu actori tineri, nu numai cu cei consacrati pe care publicul deja ii cunoaste. Eu cred ca in scurt timp se poate. Totul depinde de bani. In momentul in care ai finantare se poate face orice. Din fericire, noi suntem foarte bine sprijiniti din acest punct de vedere. Este si motivul pentru care am acceptat sa vin aici, pentru ca stiam ca voi fi sustinuta financiar de autoritati. Avem tot sprijinul Consiliului Judetean, de care suntem subventionati. Lumea din toata tara este invidioasa pentru ca noi ne putem baza pe cei care ne finanteaza.Cum ati adus Satra pe scena constanteana?Proiectul acesta nu era in planul nostru. Imediat dupa Imblanzirea Scorpiei trebuia sa avem un alt proiect, care nu s-a mai materializat in acel moment. Atunci mi-a venit ideea, pentru ca aveam nevoie de un spectacol deosebit, mare, sa pun in scena Satra, spectacol pe care l-am realizat si in Timisoara, anul trecut, la Teatrul Maghiar de acolo. A fost o munca imensa pentru toata lumea, incepand cu masinistii care au stat cate 14 ore in teatru si terminand cu actorii care au stat cate 10 ore la repetitii. Pregatirea muzicala a actorilor a fost intensiva, pentru ca se canta toata partitura originala live. Nu a fost usor, este o partitura pe mai multe voci, foarte complexa, cu instrumente live pe scena. Ne-a costat foarte mult, mai ales din punctul de vedere al energiei. Actorul care il joaca pe Zobar, Andras Demeter, a facut naveta de la Bucuresti in fiecare zi pentru a putea fi prezent la repetitii. Initial am pregatit doua actrite din teatru pentru rolul Rada, insa, din cauza timpului foarte scurt si a volumului foarte mare de munca, am renuntat la aceasta idee. Este un spectacol facut special pentru public.