Ce găsesc turiştii la mare? Biserica armenească Sfânta Maria, peste un secol de la ctitorire

Prima biserica din lemn ridicată de armenii stabiliţi în Constanţa datează din 1740. După reintegrarea Dobrogei în statul român, Primăria donează în 1881 comunităţii armene un teren de 1300 mp în mahalaua Cealic, la capătul străzii Tomis, azi Callatis, pentru construirea unei şcoli şi a unei biserici. Aşadar, biserica armenească a fost ctitorită în anul 1881 de Nazaret Torosian, cu hramul „Sfânta Maria". Vechea construcţie din lemn este distrusă în 1941 de un incendiu. Actuala biserică provine din vechea clădire a Şcolii armeneşti. Etajul este amenajat ca sală de rugăciuni, iar parterul adăposteşte birourile şi sala parohială. Clopotniţa, tipic armenească, s-a adăugat bazilicii de forma dreptunghiulară în 1990, conform proiectului arhitectului Dan Rusovan. Renovarea capitală şi completările din anii 1990-1991, apoi 1998-2002 au vizat interiorul, acoperişul şi tencuiala exterioară. În interior, schimbările arhitectonice au dus la realizarea unor arcade largi, a unui altar deschis, lipsit de catapeteasma. Simplitatea şi bunul gust se combină armonios cu elemente specifice artei medievale armeneşti, dându-ţi senzaţia că te afli într-o mănăstire armenească. Pe pereţi se remarcă prezenţa icoanelor de dimensiuni mari. Refacerea s-a efectuat fără ajutorul financiar al statului, deşi biserica este monument de arhitectura şi înregistrat in lista de Patrimoniu Naţional şi Cultural al Academiei Române.