Ce găsesc turiştii la mare? Fosta Prefectură Constanţa, acum Cercul Militar

În timpul administraţiei turceşti, Prefectura Constanţa sau Kiustenge funcţiona pe locul unde astăzi există Colegiul Mihai Eminescu. Tot în acest conac s-a instalat şi primul prefect român al Constanţei, Remus Opreanu, în anul 1878, după ce Dobrogea a fost alipită Regatului român, ca urmare a Războiului de Independenţă. În anul 1882, conacul moştenit de la turci a fost mistuit de un incendiu. Rămasă fără prefectură, administraţia românească a început să-şi pună problema construirii unui sediu adecvat pentru ridicarea unui Palat Administrativ la Constanţa, astăzi sediul Cercului Militar.

O primă menţiune despre Palatul Administrativ datează din 1892 şi se referă la negocierile între Primărie şi doamna Baratz, pentru a-i cumpăra proprietatea de pe strada Traian, necesară construirii edificiului menţionat. În 1895, Prefectura şi Primăria au început să negocieze un schimb de terenuri pentru ca edificiul să fie construit cam pe locul unde se afla astăzi Colegiul Mircea cel Bătrân. Dar cele două instituţii, prin reprezentanţii lor, nu au reuşit să se înţeleagă, aşa că s-a renunţat şi la ideea acestui amplasament, revenindu-se la cel iniţial, locul fostului conac turcesc. Schimbarea amplasamentului a atras după sine şi schimbarea proiectului iniţial. Pentru noul proiect a fost angajat un arhitect cunoscut din Bucureşti, Alexandru Băicoianu.

În 1897, locul Palatului Administrativ, aflat tot în stadiul de proiect, a fost schimbat iarăşi. De data aceasta s-a ajuns la concluzia că cel mai bun amplasament ar fi Gradina Belvedere, o grădină imensă, situată în faţa gării Constanţa, care se afla în faţa sediului de astăzi al Tribunalului. Aşa că, pe lângă Palat, tot din grădina oraşului a început construcţia unei noi străzi, care în prezent este strada Traian. Preocuparea edililor de a ridica un palat administrativ care să fie cel mai important edificiu al oraşului era atât de mare, încât, în anul 1898 s-a avansat ideea amenajării unor apartamente regale în interiorul acestuia. Ca urmare, s-a schimbat iarăşi proiectul, fiind angajat un nou arhitect, Alexandru Săvulescu, care a primit sarcina să construiască un nou edificiu mai monumental. Până la urmă, edilii au ajuns la concluzia ca în locul apartamentelor regale să construiască un apartament pentru prefect.

Prefectul care s-a ocupat de construcţia prefecturii este unul dintre marii edili ai oraşului nostru, Scarlat Vîrnav. Şi pentru a treia oară a fost schimbat proiectul, fiind angajat un nou arhitect, Daniel Renard, cel care tot în 1903 avea să primească şi comanda Cazinoului. Daniel Renard şi-a lăsat amprenta în special asupra interioarelor unde s-a străduit să creeze ambianţa „la belle epoqhe". Cu totul remarcabilă este scara interioară, monumentală şi elegantă. Multe dintre elemente arhitectonice care decorează interiorul Palatului Administrativ, astăzi sediul Cercului Militar, pot fi observate şi în sălile Cazinoului.

Sturza, prezent la punerea pietrei de temelie a Palatului Administrativ

La 17 august 1903, în prezenţa ministrului Dimitrie Sturza şi a altor numeroase personalităţi atât locale, cât şi din capitală, s-a pus piatra de temelie a Palatului Administrativ. Tot în aceeaşi zi, oficialităţile prezente au celebrat şi începerea lucrărilor la primul bulevard al oraşului, bulevardul Elisabeta. Dacă începutul lucrărilor a fost strălucitor şi plin de fast, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre finalul lor. Palatul Administrativ a fost considerat mai mult o investiţie nereuşită decât un succes edilitar, rezultatul fiind o clădire greoaie, nu prea atractivă. La 1 februarie 1906 a fost făcută recepţia definitivă a clădirii, de către o comisie special desemnată. Din anul 1949, Cercul Militar Constanţa îndeplineşte rolul de Casa de Cultură a armatei.