Despagubirile pentru toti stramutatii din Bulgaria intarzie sa apara

Romanii din Caliacra apeleaza la "Avocatul Poporului"

Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, dupa ultimatumul germano-italian, Romania a fost fortata sa cedeze prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940 partea de sud a Dobrogei, Cadrilaterul, Bulgariei * Acordul incheiat era bazat pe schimbul obligator de populatie bulgara din judetele Tulcea si Constanta cu cea romaneasca din Caliacra si Durostor * Dupa 58 de ani, Parlamentul Romaniei a aprobat Legea 9 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii tratatului * Iar dupa sase ani inca mai exista cetateni care nu au intrat in posesia banilor care li se cuveneau

La 6 septembrie 1939, la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, Romania si-a proclamat neutralitatea. Dar situatia de fapt in plan politic s-a impus la scurt timp dupa eveniment si nu a lasat nici o sansa tarii de a-si mentine aceasta stare de neutralitate. Prin note ultimative, pe 26 si 28 iunie 1940, Uniunea Sovietica a fortat cedarea Basarabiei, provincie care se eliberase de sub Rusia in 1918, ca si nordul Bucovinei. Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, dupa ultimatumul germano-italian, Romania a fost fortata sa cedeze Ungariei partea de nord-vest a Transilvaniei, iar in urma Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940 a trebuit sa renunte si la partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul, o regiune adaugata Romaniei in 1913, dupa cel de-al doilea razboi balcanic) Bulgariei. Pierderea cam a unei treimi din suprafata tarii si din populatie a cauzat o serioasa criza care a avut ca rezultat abdicarea regelui Carol II in favoarea fiului sau Mihai I, cu o zi inainte de semnarea tratatului de la Craiova si venirea la putere a generalului Ion Antonescu (maresal din octombrie 1941). Astfel, prin acest tratat, granita dintre Bulgaria si Romania revenea la traseul fixat prin Congresul de la Berlin (1878). Acordul incheiat era bazat pe schimbul obligator de populatie bulgara din judetele Tulcea si Constanta cu cea romaneasca din Caliacra si Durostor, precum si pe un schimb facultativ al romanilor si bulgarilor din celelalte regiuni ale celor doua tari. Cele doua state se angajeaza in urma realizarii acestui principiu sa nu ridice niciodata vreo pretentie teritoriala unul contra altuia. Se prevedea prin acelasi acord ca Guvernul roman sa obtina de la cel bulgar o despagubire de un miliard lei pentru investitiile facute in teritoriul cedat si pentru cheltuielile pe care statul roman le suporta la executarea schimbului de populatie.

Renuntarea la locul natal si compensatiile

Evacuarea teritoriului cedat a inceput inca din luna august 1940, predarea oficiala insa s-a facut de la 20 septembrie la 1 octombrie in acelasi an, romanii din Caliacra si Durostor raspandindu-se pe teritoriul actual al Romaniei. Fiecare dintre familiile din zonele evacuate au plecat cu bunurile pe care le puteau transporta, lasand in urma casele si terenurile agricole detinute cu o parte din culturi inca nerecoltate, munca realizata de generatii intregi. Dupa 58 de ani, in 1998, Guvernul roman hotaraste despagubirea celor stramutati pe teritoriul roman cu sume de bani, in masura in care nu au primit anterior sau numai partial compensatii pentru aceste bunuri, inclusiv recoltele neculese de porumb, bumbac si floarea-soarelui, principalele culturi. Drept urmare, Parlamentul Romaniei aproba Legea 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. "De beneficiile aduse de acest act normativ urmau sa se bucure in fapt mostenitorii legali ai fostilor proprietari. Astfel, pentru fiecare hectar de teren, acestora le revenea o suma calculata la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilita in conditiile prevazute de dispozitiile legale pentru valoarea de patrimoniu a terenurilor ce constituie capital social, fara ca totalul suprafetei de teren pentru care se acorda compensatii sa depaseasca suprafata prevazuta de Legea fondului funciar nr. 18/1991. Pentru fiecare locuinta inclusiv anexele gospodaresti precum si pentru constructiile cu alte destinatii, o suma calculata in raport cu suprafata construita si cu materialele de constructii folosite, precum si cu vechimea constructiei. Compensatiile banesti se puteau majora de catre comisiile formate cu pana la 50%, in raport cu valoarea deosebita a unor constructii sau terenuri intravilane, in mediul urban sau rural", a declarat Felicia Nedea, expert in cadrul Biroului Teritorial "Avocatul Poporului" Constanta. Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor pentru care se solicitau compensatii trebuia sa se faca cu inscrisuri de la Arhivele Nationale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, precum si alte institutii publice care detin acte referitoare la situatia persoanelor evacuate din judetele Durostor si Caliacra.

Obligatiile statului roman

La randul lor, autoritatile centrale trebuiau sa se organizeze, alcatuind comisii centrale si judetene care sa gestioneze intreaga situatie. La nivel central s-a format o comisie din 11 membri, reprezentanti ai unor ministere, Arhivei Nationale, in care erau inclusi si cei ai Asociatiei Romane a Victimelor Represiunilor Staliniste - Sectia Cadrilater (judetele Durostor si Caliacra). Comisiile judetene functionau sub tutela prefecturilor si aveau obligatia de a verifica si rezolva cererile de acordare a compensatiilor. In termen de sase luni, comisiile judetene au comunicat hotararile privind acordarea compensatiilor tuturor celor care le-au cerut. Banii reprezentand despagubiri acordate cetatenilor romani indreptatiti se suporta din bugetul de stat, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, iar platile catre persoanele fizice se asigura de catre primariile in raza carora isi au domiciliul beneficiarii, potrivit legii. In timp insa, guvernele anterioare, fie nu au avut banii necesari sa acopere volumul total de compensatii, fie au considerat ca aplicarea in totalitate a prevederilor unui act normativ nu reprezinta o prioritate macar pentru a-si consolida imaginea in fata cetatenilor tarii. Intre timp, unii dintre solicitanti au putut sa-si ridice banii, insa de cealalta parte, o parte dintre "beneficiarii" de compensatii acordate de autoritatile centrale si locale stau si asteapta cu cererile aprobate mai bine de doi ani sa intre in posesia drepturilor banesti. Si nu este vorba de sume modice, ci de sute de milioane, chiar miliarde care pe unii i-ar putea scoate din randul "lumii a treia"... de tip romanesc. Si cum orice act normativ mai suporta de-a lungul trecerii timpului o serie de completari si modificari, cei care vor sa afle cand pot intra in posesia banilor, din tara, nu mai au cu cine discuta in plan teritorial. De curand, comisiile teritoriale s-au desfiintat si totul s-a centralizat la nivelul Bucurestiului, undeva la Secretariatul General al Guvernului. Ceea ce inseamna ca pentru a afla noi informatii despre stadiul de plata in care se afla vreun dosar, cetateanul trebuie sa plece cu jalba-n bat la Bucuresti si sa mai faca si anticamera pana cand s-o indura cineva de el. "In consecinta, majoritatea dintre cei care urmeaza sa fie despagubiti, isi incearca norocul la Avocatul Poporului, dorind sa stie ce cale trebuie sa urmeze pentru a ajunge in posesia banilor. In cursul lunii decembrie a anului care a trecut am avut cel putin cinci asemenea cazuri. Numai ca noi, reprezentantii institutiei "Avocatul Poporului" nu le putem acorda asistenta juridica in aceasta problema, date fiind prevederile legii organice dupa care functionam", a declarat Felicia Nedea, noul expert al institutiei in teritoriu, cu o vechime de 20 de ani ca jurist si cu o bogata experienta in dreptul intern si international.