Disparitia industriei

Utilaje performante la fier vechi

# Fabrici si uzine care au facut mandria judetului nu mai exista deloc sau abia isi mai duc zilele * De pe firmamentul economic au disparut Fabrica Integrata de Lana, Termocentrala Ovidiu, Intreprinderea de Colectarea si Industrializarea Laptelui, Fabrica de Creta Basarabi, Fabrica de Conserve de peste * De asemenea, abia daca mai functioneaza Fabrica de Celuloza si Hartie, Meconst, Munca Ovidiu, Energia, IMU Medgidia, Combinatul de Ingrasaminte Navodari * Cele mai multe astfel de obiective au disparut in urma privatizarii * Odata cu ele s-au restructurat si cateva zeci de mii de locuri de munca * Cele mai multe utilaje din dotarea acestora au ajuns la fier vechi * La incetarea activitatii fabricilor la care facem referire, multe dintre materiile prime din judet nu mai au cautare * Paiele nu mai ajung la fabricarea celulozei si a hartiei, laptele nu mai merge la ICIL, iar lana la Integrata * Mare parte a productiei era exportata

Procesul de dezvoltare economica a judetului de dupa preluarea puterii de comunisti a avut ca principal obiectiv construirea si consolidarea industriei. In acest sens, a fost proiectata numai pentru municipiul Constanta platforma industriala, pe care s-au inaltat cateva fabrici si uzine, printre care Meconst, Fabrica de Celuloza si Hartie, Fabrica Integrata de Lana. Pe langa aceasta locatie au aparut active asemanatoare, atat in municipiu cat si judet, precum Intreprinderea de Colectare si Industrializare a Laptelui, Energia, Intreprinderea Metalurgica si de Utilaje Agricole Medgidia, Combinatul de Ingrasaminte de la Navodari, Fabrica de Conserve Munca Ovidiu, si altele. Astazi, de cele mai multe dintre ele s-a ales praful.Fabrica Integrata de Lana a fost construita prin anii 1970. La vremea respectiva, in sectiile de aici lucrau circa sase mii de salariati, majoritatea fiind femei. Aici se produceau bobine pentru fabricile textile, dar si stofe de lana, fiind prelucrata in special materia prima a localnicilor. Cea mai mare productie ajungea la export, atat in Europa, dar si pe alte continente. A mers bine pana la Revolutie, dupa care, asemenea altora, a intrat in declin. Au venit disponibilizarile, parte din sectii au fost inchise si oamenii au plecat rand pe rand acasa. Pentru redresarea situatiei, in anul 1994, printr-o ordonanta de Guvern au fost alocate circa 25 de miliarde de lei pentru acoperirea financiara a unor cheltuieli ramase neregularizate prin preluarea lor la datoria publica interna, dar tot degeaba. In anul 1997, acelasi Executiv a anuntat intrarea in lichidare a mai multor active printre care si Integrata din Constanta. De atunci pe acolo mai functioneaza niste ateliere de termopane si tamplarie, dar si niste depozite pentru tot felul de materiale si produse finite.Sectii intregi carate la fier vechiSC Meconst, fosta Intreprinderea Mecanica Navala, era una dintre cele mai performante din tara. De fapt, societatea asa a si fost preluata de actualii proprietari, astazi prezenta ei fiind aproape inexistenta in peisajul economic al judetului.Potrivit evaluatorilor, la data privatizarii, SC Meconst dispunea "de o echipare tehnologica universala care ii permite sa abordeze lucrari diverse, cu integrare tehnologica ridicata, iar societatea este unicul producator national al bucselor arbore portelice si al etansarilor arborelui portelice pentru nave". Principalele exporturi efectuate de Meconst la data inceperii privatizarii erau, pentru anii 1998-1999, urmatoarele: Norvegia - 3,1 miliarde de lei, respectiv 2,4 miliarde de lei, Germania - 10,76 miliarde de lei, respectiv 3,9 miliarde de lei, Danemarca - 1,6 miliarde de lei, Iordania - cate opt sute de milioane de lei anual, Olanda - 108 milioane de lei, respectiv 6,899 miliarde de lei, SUA - 366 milioane de lei, respectiv 4,032 miliarde de lei. In numai cateva luni de la preluarea sa de catre firma G&T Consulting, fabrica a fost pusa pe chituci, fiind dezafectate si vandute ca fier vechi, printre altele, turnatoria de modele usor fuzibile, instalatia de tratare prin nitrurare, intreaga instalatie de acoperiri metalice, hala de prelucrari metalice, unde existau zeci de strunguri si utilaje de aschiere, unele dintre ele special achizitionate pentru utilaje energetice si subansamble navale.Sectia de Turnatorie fonta, care lucra in regim de foc continuu, in care existau statii de preparare a amestecurilor si a miezurilor, precum si un cuptor cu inductie de 3,2 tone fonta lichida utilizabila, dar si doua cubilouri de cate patru tone fonta pe ora, care puteau fi folosite la elaborarea si modificarea fontelor in sistem duplex, prin imbunatatirea compozitiei chimice, nu au lucrat mai mult de o luna de la privatizare.In Meconst au lucrat cel mai mult circa patru mii de angajati, iar acum abia daca mai sunt vreo 50.Fabrica de hartie functioneaza intr-o camarutaFabrica de Celuloza si Hartie din Palas era singura din judet care prelucra paiele rezultate in urma recoltarii graului. Aici lucrau cateva mii de oameni si ziua si noaptea. Incet-incet, din sectiile acestui obiectiv economic au disparut, iar utilajele au ajuns la fier vechi, cantarite cu ochiul. Utilaje unicat in Europa, dintre care multe aveau in componenta oteluri inoxidabile foarte scumpe, au ajuns cu navele pe alte meleaguri, pentru imbogatirea fostilor directori. Astazi, intreaga fabrica functioneaza intr-o camaruta, unde un utilaj taie hartie igienica si servetele facute de altii.IMU Medgidia a intrat in functiune in anul 1961, cand aici a fost turnata prima sarja de otel din Dobrogea. Uzina construia tot felul de utilaje pentru agricultura, printre care remorci, seceratoare, combine, pluguri, dar si piesele de schimb aferente, atat pentru intern, cat si pentru export. In anii de glorie a avut peste sapte mii de angajati, iar acum dupa cateva incercari nereusite de privatizare, abia daca mai lucreaza cateva zeci de oameni.ICIL, sub buldozereCentrala Electrotermica de la marginea orasului Ovidiu a fost construita in anul 1950, avand ca principala destinatie furnizarea agentului termic. Dupa anul 1990, odata cu imbunatatirea sistemului termoelectric din judetul Constanta, obiectivul si-a pierdut din importanta si, treptat, a intrat in paragina. Tehnologia invechita, utilajele depasite tehnic si moral, au transformat centrala intr-o unitate energofaga absolut nerentabila. In primavara anului 2002, in conformitate cu un program initiat de Ministerul Industriei de valorificare a obiectivelor scoase din functiune, Termoelectrica a decis scoaterea la licitatie a centralei de la Ovidiu. S-a intocmit imediat documentatia necesara organizarii licitatiei si s-a luat hotararea ca pretul minim de pornire sa reprezinte valoarea ramasa a mijloacelor fixe supuse vanzarii. Acum toate sunt intr-o stare deplorabila, iar utilajele au ajuns de mult in cuptoarele de topit otel.Fosta Intreprindere de Industrializarea Laptelui se afla de mult culcata la pamant de buldozere, aici firma germana Schwartz anuntand ca va deschide un magazin de discount-uri sub sigla Kaufland. Aceasta in ciuda faptului ca in anul 2001, cand societatea a fost scoasa la vanzare, oficialii anuntau ca se cauta cea mai buna solutie pentru relansarea activitatii. Pachetul majoritar de actiuni a fost adjudecat de un ilustru anonim din Bucuresti, un oarecare Octavian Victor Popa. Investitorul strategic a fost vazut la Constanta, o data la lansarea procedurii de privatizare, iar a doua oara la semnarea contractului. Mai bine de doi ani, noua conducere a societatii a trecut la taierea instalatiilor din inox si fier si a vandut la un sfert de pret o instalatie gigantica de fabricat inghetata. Intre timp, terenul de peste doua hectare a fost vandut, iar cladirile goale culcate la pamant. Tranzactia imobiliara a fost realizata in cursul anului 2004, desi inainte de vanzare Industrializarea Laptelui a primit o oferta din partea firmei care patroneaza lantul de magazine Univers All, insa noua conducere a refuzat orice discutie pe aceasta tema. Nici alte societati nu se afla intr-o situatie mai buna, in aceasta categorie fiind Fabrica de Creta Basarabi, Fabrica de Conserve de peste, Munca Ovidiu, Combinatul de Ingrasaminte Navodari, dar si altele.