Finantarile Phare nu se pot obtine prin pile si relatii

Programe de dezvoltare regionala cu fonduri de la Uniunea Europeana

Reprezentantii Delegatiei Comisiei Europene in Romania, impreuna cu cei ai Ministerului Integrarii Europene au sustinut in cursul zilei de ieri un seminar privind finantarile Phare ale Uniunii Europene pentru tara noastra. Seminarul face parte dintr-un program de evenimente similare, care a debutat in luna ianuarie a acestui an si se va desfasura in intreaga tara in perioada ianuarie-martie, avand sprijinul financiar al Uniunii Europene prin intermediul proiectului "Sprijin pentru organizarea campaniei de informare si asistenta pentru pregatirea aplicatiilor". Acest proiect este o componenta a programului Phare de Coeziune Economica si Sociala (CES) 2001. Proiectul isi propune sa creasca vizibilitatea Programului UE Phare CES, a modalitatilor de accesare a schemelor de finantare care fac parte din acesta si sa ofere, totodata, informatii si recomandari pentru pregatirea proiectelor, in vederea asigurarii unui proces transparent si competitiv de selectie a acestora. "Delegatia Comisiei Europene este prezenta in Romania din anul 1993, fiind o reprezentanta diplomatica a UE, detinand o putere mai mare decat oricare ambasada clasica. Aceasta "ambasada" a Comisiei Europene, care este definita pe scurt ca puterea executiva a UE, indeplineste trei mari functii: informeaza Bruxelles prin analistii economici, sociali si politici asupra situatiei tarii in care este reprezentata, monitorizeaza utilizarea fondurilor de finantare in Romania si informeaza cetatenii acestei tari despre rolul si fondurile de finantare dispuse de UE", a declarat in deschidere Angela Filote, reprezentanta DCE in Romania. Organizarea evenimentului de la Constanta de catre Ministerul Integrarii Europene, cel de-al cincilea de inceputul anului, in colaborare cu DCE si LDK Consultants & Engineers and Planners din Grecia a reprezentat pentru aceasta autoritate centrala o premiera in cadrul proiectului. Valentina Radoi, din partea MIE, a accentuat in cadrul seminarului asupra rolului ministerului pe care-l reprezinta in negocierea de fonduri UE si gestionarea fondurilor deja alocate anual Romaniei pe acest subprogram, precum si modul in care pot fi accesate si implementate acestea de catre potentiali si actuali beneficiari. S-au pus in discutie problemele cu care se confrunta ambele parti implicate in obtinerea si implementarea proiectelor Phare. Mariana Kondilidou, din partea LDK Consultants & Engineers and Planners, a accentuat asupra proastei calitati a proiectelor depuse, care nu pot raspunde conditiilor de eligibilitate, dar sunt si nerealiste, astfel ca punerea lor in practica, indiferent de unde vin banii, nu pot aduce rezultate. Ori din punctul de vedere al acesteia, pentru ca un solicitant sa aiba un proiect viabil trebuie sa fie informat in primul rand asupra destinatiei fondurilor si sectoarelor de activitate finantate cu bani de la UE. In al doilea rand, acesta trebuie sa cunoasca intreg "procesul tehnologic" incepand cu conceperea proiectului de finantare, obtinerea acesteia si implementarea celui dintai.Perceptia publicului asupra finantarilor UEIn urma unor studii efectuate de Delegatia Comisiei Europene in colaborare cu Ministerul de Integrare Europeana, s-a constatat ca nivelul de cunoastere al intregului proces de catre public este destul de scazut si, in cele mai multe cazuri, asociat cu conceptul de frauda alaturat de fondurile europene. "Majoritatea populatiei percepe deformat fenomenul de folosire a fondurilor UE, tocmai din cauza unor situatii de fraudare izolate, care degenereaza imaginea reala asupra modului de accesare si implementare a acestora", a adaugat Kondilidou. Totusi, in urma aceluiasi studiu a reiesit ca romanii, mai ales cei care provin din randul societatii civile, au o problema: asteapta finantari externe pentru a-si imbunatati nivelul de trai. Ideea cu care trebuie sa se obisnuiasca toata lumea, este aceea ca de aceste fonduri nu poate beneficia orice solicitant, acestea nefiind ajutoare de urgenta, ci ajutoare de dezvoltare a tarii. De cealalta parte, IMM-urile, ONG-urile si autoritatile publice sunt constiente ca fondurile fac parte dintr-un program amplu de pre-aderare care este menit sa sprijine Romania in vederea integrarii sale in Uniunea Europeana. Insa problema este, ca daca de uitam la nevoile de investitii ale Romaniei, volumul fondurilor este mic. Conceptul de frauda este perceput de catre public la nivelul Guvernului, in defavoarea acestuia. Din aceasta cauza, potentiali beneficiari eligibili, prefera sa nu acceseze aceste fonduri temandu-se de piedicile puse de anumite persoane prinse in acest sistem prin aplicarea unui regim preferential in promovarea solicitarilor. Pe scurt, mentalitatea de baza care predomina ar fi urmatoarea: "Daca nu am pile, nu voi reusi sa obtin finantari europene". Reprezentantii DCE si MIE aflati ieri la Constanta au combatut aceasta ipoteza, dorind sa asigure, prin intermediul presei locale, al carui rol este si mediatizarea informatiilor legate de obtinerea si implementarea finantarilor UE, ca evaluarea unui proiect nu se face de catre o singura persoana cu putere decizionala. Decizia privind eligibilitatea unei solicitari se ia in functie de niste conditii impuse de finantator, verificate de mai multi evaluatori, proiectul respectiv trecand prin atat de multe maini, incat este imposibila crearea unui "lant al slabiciunilor" sau "convingerea" unei singure persoane in vederea obtinerii mai facile a finantarii.