Ganditorul de la Hamangia si Femeia sezand, la Muzeul National de Istorie
Ganditorul de la Hamangia si Femeia sezand, la Muzeul National de Istorie
09 Jan, 2009 02:41
ZIUA de Constanta
17877
Marime text
După ce au fost
expuse peste hotare, statuetele
Gânditorul de la Cernavodă, cunoscut şi sub denumirea de Gânditorul de
la Hamangia, şi Femeia şezând vor putea fi admirate în cadrul unui eveniment
autohton.
Ampla expoziţie dedicată neoliticului românesc a fost prezentată, în premieră mondială, publicului elveţian, în perioada 2 iunie - 1 octombrie 2008. De la mijlocul lunii martie, cele două statuete vor fi expuse în ţară, la Muzeul Naţional de Istorie a României. Expoziţia de la Olten, Elveţia, este primul eveniment de acest gen în care întreaga epocă neolitică de pe teritoriul ţării noastre este făcută cunoscută, prin artă, peste hotare. Acest vernisaj evidenţiază nu numai istoria bogată a ţării, dar şi rezultatele cercetărilor câtorva generaţii de arheologi timp de mai bine de un secol. Prin intermediul celor peste o mie de piese de metal, lut, os, corn, piatră, printre care se numără şi cele două statuete, vizitatorii vor putea redescoperi un capitol semnificativ din istoria de acum mai bine de şase milenii a spaţiului nord-dunărean. „Expresie a forţei creatoare, dar şi a simţului frumosului comunităţilor umane ce au locuit pe actualul teritoriu al ţării noastre, aceste piese se constituie într-un argument peren al necesităţii şi utilităţii cunoaşterii valorilor de patrimoniu pe care muzeele din România le posedă, certificând nivelul european al colecţiilor", a declarat dr. Crişan Muşeţeanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie.
Ampla expoziţie dedicată neoliticului românesc a fost prezentată, în premieră mondială, publicului elveţian, în perioada 2 iunie - 1 octombrie 2008. De la mijlocul lunii martie, cele două statuete vor fi expuse în ţară, la Muzeul Naţional de Istorie a României. Expoziţia de la Olten, Elveţia, este primul eveniment de acest gen în care întreaga epocă neolitică de pe teritoriul ţării noastre este făcută cunoscută, prin artă, peste hotare. Acest vernisaj evidenţiază nu numai istoria bogată a ţării, dar şi rezultatele cercetărilor câtorva generaţii de arheologi timp de mai bine de un secol. Prin intermediul celor peste o mie de piese de metal, lut, os, corn, piatră, printre care se numără şi cele două statuete, vizitatorii vor putea redescoperi un capitol semnificativ din istoria de acum mai bine de şase milenii a spaţiului nord-dunărean. „Expresie a forţei creatoare, dar şi a simţului frumosului comunităţilor umane ce au locuit pe actualul teritoriu al ţării noastre, aceste piese se constituie într-un argument peren al necesităţii şi utilităţii cunoaşterii valorilor de patrimoniu pe care muzeele din România le posedă, certificând nivelul european al colecţiilor", a declarat dr. Crişan Muşeţeanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii