Geamia „Esmahan Sultan" isi intampina oaspetii in straie noi (galerie foto)

Unul dintre cele mai des vizitate obiective turistice din sudul litoralului, Geamia „Esmahan Sultan", şi-a redeschis porţile pentru turişti. Asta după ce, timp de aproape doi ani, a fost refăcută din temelii, la fel şi mormintele din jur şi curtea.

Geamia cea mai veche din România, ridicată în 1525, a fost numită „Esmahan Sultan", după numele fiicei lui Selim al II-lea (şi soţia lui Socollu Mehmet Paşa). Cea mai veche reprezentare grafică a geamiei este o pictură în acuarelă, ce datează din 1828 şi care a fost realizată de către călătorul francez Hector de Bearn. În lucrare este înfăţişat un minaret mult mai înalt decât cel actual. Specialiştii care au lucrat la refacerea Geamiei „Esmahan Sultan" spun că singura cauză a acestei inadvertenţe o reprezintă un posibil cutremur, ce a avut loc între anii 1829 - 1838 şi care ar fi avut o magnitudine de 7,3 - 7,5 grade. Se mai spune că, în timpul războiului dintre Rusia şi Turcia, geamia a fost bombardată de ruşi, iar minaretul a fost serios avariat. Următoarea reprezentaţie a geamiei este din anul 1931: o carte poştală ce înfăţişează geamia şi cimitirul, acesta din urmă având un aspect părăsit.

Cea mai veche menţiune despre reabilitarea geamiei, realizată din fondurile statului român, este din 1947, în timpul hogelui Gemil Semil Reşit. În 1961, Direcţia Monumentelor Istorice începe în 1961 restaurarea şi consolidarea moscheii, în baza unui proiect al arhitectului Rodica Mănciulescu, în acelaşi an având loc şi prima refacere a mormintelor din curtea lăcaşului de cult.

Experţii români care au studiat, în 2007, gradul de degradare a construcţiei şi cimitirului musulman care o înconjoară au constatat că partea superioară a minaretului era foarte înclinată, riscând să cadă la cel mai mic cutremur. Clădirea geamiei era serios deteriorată, la fel şi stâlpii de susţinere din lemn, în timp ce cimitirul musulman era năpădit de buruieni crescute în mod necontrolat în ultimii 40 de ani.

Un milion de euro de la un afacerist turc

Reabilitarea Geamiei „Esmahan Sultan" nu ar fi avut loc începând din 2007, dacă s-ar fi aşteptat fonduri de la Ministerul Culturii şi Cultelor, cel ce ar trebui să se îngrijească de soarta lăcaşului. Moscheea şi cimitirul acesteia sunt înregistrate în lista Monumentelor Istorice din România, fiind considerate, ca importanţă, de clasă „A". Însă, cum fondurile pentru reabilitarea acestora au fost infime, „salvatorul" geamiei este un afacerist turc, Capa Tunc. Lucrările, al căror cost s-au ridicat la peste un milion de euro, au fost suportate, în proporţie de aproape 100%, de către fostul bancher şi proprietar al unui mall din Bucureşti. Această sumă face parte, din declaraţiile preşedintelui UDTTMR Mangalia, Nuredin Tair, din vechiul obicei musulman al „zakah"-ului (deniei), care se plăteşte o dată pe an săracilor sau pentru slăvirea lui Allah.

„Ambasadorul Turciei la Bucureşti iubeşte în mod deosebit această zonă a Dobrogei, unde comunitatea musulmană este foarte numeroasă", ne spune Nuredin Tair. „De aceea, într-una dintre vizitele sale, l-am invitat să ne vadă şi geamia, iar el a rămas impresionat de vechimea şi de istoricul construcţiei şi a promis că ne va ajuta, într-un fel sau altul, să o reparăm. Aşa se face că, la o vizită ulterioară, el a fost însoţit de o delegaţie formată din mai mulţi oameni de afaceri din Turcia, printre care şi Capa Tunc".

Turiştii, invitaţi să asiste la rugăciune

Reparaţiile au fost făcute de muncitori turci şi români. Acestea au cuprins atât clădirea - acoperişul, interiorul şi exteriorul clădirii, dar şi minaretul, care ajusese atât de înclinat, încât nici hogea nu mai îndrăznea să urcea în el, pentru a chema la rugăciune credincioşii - cât şi curtea geamiei. Odată înlăturate buruienile din curte, au putut fi redescoperite şi mormintele. Cele mai multe datează din anii 1200-1212, deci înainte de ridicarea moscheii, aici fiind înmormântaţi hogi, comandanţi de oşti, în general personalităţi ale Imperiului Otoman care au decedat în zona aceasta. Toate inscripţiile sunt în limba arabă veche şi traducerea lor înseamnă o muncă extrem de dificilă pentru specialiştii aduşi din Turcia. În curte au fost construite o fântână şi o clădire specială, unde credincioşii musulmani se pot purifica înainte de slujbă. Tot aici a fost amenajată o potecă, din piatră, care înconjoară toată curtea, dând posibilitatea vizitatorilor să admire întreg edificiul.

Clădirea a fost realizată din piatră cioplită de meşterii turci, fiecare cu o grosime de 85 de centimetri. Zidăria a fost realizată din blocuri de piatră, fiind făcută fără a se fi folosit vreun liant, ci scoabe din oţel, turnate în orificii din piatră.

Turiştii, fascinaţi de chemarea la rugăciune a hogelui Halil Ismet, pot vizita geamia, mormintele şi chiar şi minaretul, de la înălţimea căruia pot admira întreg oraşul. Hogea le va povesti întreg istoricul lăcaşului de cult şi, ulterior, îi va pofti înăuntru, pentru a asista la rugăciunea credincioşilor musulmani. Taxa de intrare este de 5 lei, copiii, elevii şi studenţii plătind numai 2 lei. La intrare, prezentarea geamiei apare şi în limba engleză.