Gheorghe Stoica (PSD) „Numai cei obtuzi au sau provoaca conflicte"

„Dacă eram înainte un director, care stătea numai în birou, fără să se lovească prea mult de problemele oamenilor, puteam spune că nu sunt potrivit pentru a intra în viaţa politică"

Consilierul local PSD Gheorghe Stoica, ştiut de cei mai mulţi drept preotul care a renunţat la straiele sale pentru a se implica în viaţa politică, susţine că niciodată nu s-a certat cu nimeni: „Nu m-am certat niciodată cu nimeni, sunt un om paşnic prin natura profesiei mele. Cei obtuzi au conflicte".
Aflat de 12 ani în prim planul politicii locale şi de 27 de ani printre oameni, după spusele sale, Gheorghe Stoica este cunoscut ca fiind un apropiat al preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu. După cum a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Eugen Tănăsescu, din 2000 şi până în prezent s-a înregistrat un singur caz de renunţare la preoţie din proprie iniţiativă, cel al actualului consilier local.

Cum aţi decis să urmaţi acest drum, al politicii?
Asta se întâmpla cu mulţi ani în urmă. Eu, în cariera mea, am excelat. Am ajuns până sus, mi-am desfăşurat activitatea la limitele superioare, am primit decizia de protopop onorific şi sunt cel de-a treilea preot din Dobrogea cu cruce de iconom stavrofor. Am încercat să fac lucrurile cât mai bine. Dacă eram înainte un director, care stătea numai în birou, fără să se lovească prea mult de problemele oamenilor, puteam spune că nu sunt potrivit pentru a intra în viaţa politică. Când am fost preşedinte al comisiei de cultură, am contribuit la înfiinţarea Teatrului de Păpuşi, am repus bazele Revistei Tomis, iar la momentul când activam ca preot, am primit un premiu de onoare, de la Uniunea Artiştilor Plastici din România, pentru mozaicul realizat la Biserica Adormirea Maicii Domnului, unde am slujit.

Care au fost relaţiile de-a lungul anilor cu colegii?
Eu niciodată nu m-am certat cu nimeni. Sunt paşnic prin natura fiinţei mele, dar şi a profesiei. Până la urmă, numai cei obtuzi au sau provoacă conflicte. Nu mai avem timp să ne supărăm, nici să fim ţinta tensiunilor, ar trebui să vedem partea frumoasă a vieţii.

Dacă aţi da timpul înapoi, aţi mai alege aceeaşi cale?
Negreşit. Aş face aceleaşi lucruri. Depinde de cum este construit omul. Oamenii m-au regretat. Eu mereu am încercat să fac lucrurile cât am putut de bine, ceea ce denotă că am fost un om pentru mii de oameni.
Când am ajuns la finalul misiunii mele în preoţie, pentru că ajunsesem să am tot ceea ce aspiram, am luat-o de la 0. Şi nu regret. Am ajuns până sus, iar acum sunt mulţumit de mine.