După începerea lucrărilor la calea ferată dintre Cernavodă şi Constanţa, precum şi la Portul Constanţa, vechiul oraş de la malul mării îşi dublează populaţia. În anii 1860, populaţia ajunsese la 3 - 4.000 de locuitori. Apar ateliere, magazii de mărfuri, prăvălii şi chiar hoteluri. Însă, populaţia creştină simţea lipsa unui locaş de cult care să-i servească nevoilor spirituale. Credincioşii se rugau într-un grajd, spune legenda.

Atunci, povesteşte dr. Constantin Cheramidoglu, a venit la Constanţa arhimandritul Fillipos Tzoulatis de la Constantinopol, care a depus mari eforturi pentru împlinirea dorinţelor grecilor din Constanţa de a avea o biserică, o şcoală şi un spital.

Judecată în instanţă

Grecii au găsit o locuinţă pe care urmau s-o transforme în lăcaş de cult, unde să se poată ruga. Problema construirii unei biserici ortodoxe s-a disputat inclusiv în instanţă. Cel mai mult au avut de luptat cu autorităţile musulmane, care nu admiteau un alt loc de închinăciune în afară de moschee. În cele din urmă, li s-a permis creştinilor să poată ridica o construcţie provizorie, din lemn.

Citeşte şi Povestea preotului Ilarie Teodorescu, care a pus piatra de temelie a Palatului Arhiepiscopal

Aşa că în 1862 s-a construit biserica din lemn, vizavi de actuala biserică grecească. La construcţia lăcaşului de cult din lemn a contribuit deosebit de mult Arhimandritul Fillipos Tzoulatis din Kefalonia ajutat şi de Baker, directorul Societăţii Engleze a Căilor Ferate. Prima liturghie s-a oficiat în vinerea mare în anul 1862. Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la construcţia ei.

Cu sprijinul bisericii anglicane

„Interesant este că eforturile acestui prelat de a obţine autorizaţiile necesare din partea stăpânirii otomane, dar şi fondurile materiale, au găsit un sprijin la biserica anglicană. Dacă renaşterea oraşului se datora unei companii engleze, iată că şi ridicarea primei biserici ortodoxe din Constanţa modernă s-a făcut cu donaţii inclusiv din partea unor instituţii religioase britanice", spune Caramidoglu.

Ce spunea firmanul

Arhitectul Radu Cornescu spune că acelaşi Arhimandrit a condus şi acţiunea de construire a actualei biserici prin întrunirea în martie 1866 a unei comisii care a strâns fonduri pentru construirea unei noi biserici greceşti în Constanţa.

 

Firmanul împărătesc prin care sultanul Abdul Aziz atribuie un teren pentru construirea unei biserici, a unei şcoli şi a unui spital spune cam aşa: „Sultan Abzul Aziz - Han Mahmuthan, prea cinstite, prea mărite şi prea vestitule Guvernator a Rumeliei, Cavaler şi posesor al ordinului Medgidie clasa III -a RASID PASA, Prefect al. Tulcei, şi viteazule, iubite şi vestitule Subprefect al Plăşii Constanta, funcţionar de clasa IV-a Rusti şi Jurisconsulte şi renumite Cadiule (Naib) şi Muftiule şi deopotrivă cinstiţi membri ai Sfatului oraşului Constanţa cărora dee Dumnezeu să sporească mereu consideraţiunea. De îndată ce va sosi acest al meu Decret Imperial să luaţi cunoştinţa că în apropierea locului de rugăciuni pe care îl au deja în posesiunea lor grecii (Hellenii) locuitorii supuşii Împărăţiei mele, ca să clădească biserică, spital şi şcoală, există un teren - loc viran - aparţinând statului, compus din 3380 coţi (arsini) pe care sus numiţii mi l'au cerut prin a lor suplică rogatorie, care mi-a fost transmisă printr'o adresa din partea Delegatului al Patriarhului lor ecumenic, spre a li se face danie terenul mai sus pomenit.

Chestiunea fiind dar cercetată la faţa locului şi luând în considerare răspunsul ce mi-a fost dat prin proces-verbal că sus arătata biserică şi atenansele sale, se află la un loc, care nu aduc nici un prejudiciu nimănui, - precum de asemenea şi terenul aflător adiacent alăturea de ea pe care prin suplica lor, cer să li se facă danie şi care şi acesta se află pe un loc, care nu aduce nimănui nici un prejudiciu. şi întrucât este dovedit că acest teren aparţine cu desăvârşire Statului şi nu este în posesiunea nimănui, a fost cerut de la Sfatul meu Împărătesc să li se facă danie acest teren ca unul ce li este absolut necesar ca să fie clădite pe el Biserică, Spital şi Scoală.

Drept care dat-am cuvenită graţie sau har şi consimţământul meu prin Înalt Decret.

Voi, Prefect, subprefect, Naid, Muftii şi ceilalţi, precum mai sus s'a pomenit, după, ce veţi ceda terenul mai sus arătat pentru a se clădi pe el Biserica, Spitalul şi Şcoala, nimeni să nu aducă nici o piedecă sau vreo oprelişte, pe deasupra să fiţi cu băgare de seama sa nu îngăduiţi nimănui să ceară sau să primească nici un argint, un piastru sau vreo para. Pe lângă acestea să le acordaţi toată cuvenita ocrotire şi sprijinul. Astfel să luaţi aminte, să respectaţi cu sfinţenie a mea iscălitură. Eliberat în Constantinopol în luna Rabiul Evel a anului 1280 (1863)."

De ce nu are biserica grecească turle

Actuala biserică greacă a fost construită între anii 1863-1865 după planurile arhitectului grec Ioan Teoharidis. Este realizată cu marmură adusă din Grecia. Biserica nu are turle, din cauza restricţiilor impuse de autorităţile otomane care stăpâneau la acea dată teritoriul Dobrogei. „Decretul spunea la acea vreme că nicio clădire nu trebuie să fie mai mare decât moscheea care era în apropiere", spune părintele Gheorghe Malcea, care slujeşte de 22 de ani la biserica grecească. Aşa se face că lăcaşul de cult s-a construit fără turle şi sub formă de navă. De regulă, aşa sunt construite majoritatea bisericilor greceşti, dezvăluite preotul: şi cea din Brăila şi cea din Tulcea, dar şi cele din Grecia: întâi se construia biserica şi apoi, se făcea o clopotniţă lângă ea.

În istoricul bisericii este amintită şi prima biserică din lemn, care funcţiona pe locul unde acum este Şcoala nr. 2.