Istoria, la cheremul intereselor politice

Hotararea consilierilor judeteni controlati de PSD trage cortina peste monumente arheologice unice

Monumentele istorice din Dobrogea se vor degrada si mai mult, in conditiile unui buget foarte zgarcit * Consilierii judeteni controlati de PSD au votat un buget mizer, comparativ cu fondurile necesare pentru cercetarile arheologice si conservarea unor monumente de maxima importanta * In acest context, santiere arheologice precum Histria, Capidava, Harsova, pentru a numi numai cateva, nu vor avea bani pentru cercetari, iar obiective arheologice unice din Constanta vor ramane de izbeliste

Una dintre preocuparile constante ale reporterilor cotidianului "ZIUA de Constanta" a reprezentat-o modul in care sunt protejate vestigiile istorice din Dobrogea. Toate eforturile de pana acum pentru protejarea si continuarea cercetarilor monumentelor istorice din Dobrogea au fost zadarnicite de hotararea Consiliului Judetean, prin care s-au alocat fonduri total insuficiente. Toate stradaniile din ultimii ani ale sefului Consiliului Judetean, Stelian Dutu, pentru cercetarea si protejarea obiectivelor arheologice au fost zadarnicite de decizia consilierilor controlati de PSD. In ultimii ani, o parte din fondurile alocate de catre Consiliul Local au fost folosite pentru cercetarea unor obiective arheologice importante, la Harsova, Capidava, Histria, Adamclisi, pentru a enumera numai cateva. Alte monumente arheologice importante, in special din Constanta, sunt ascunse de ochii posibililor vizitatori, asteptand fonduri pentru amenajarea lor. In plus, cele mai multe dintre ele se degradeaza pe zi ce trece, nefiind conservate corespunzator.

Unul dintre cele mai importante monumente arheologice din Constanta este complexul format din Edificiul Roman cu Mozaic si termele, situate in zona Poarta I. Daca Edificiul a fost amenajat pentru vizitare prin construirea unei mari cladiri care il protejeaza, nu acelasi lucru se poate spune despre terme. Lipsa fondurilor a facut ca zidurile sa se degradeze si locul sa fie lasat in paragina. Fostul gard care proteja zidurile a fost distrus in cea mai mare parte, iar locuitorii de pe strada Ovidiu si-au croit o poteca direct peste zidurile romane, pentru a nu ocoli o suta de metri pana la statia RATC. Cercetarile termelor nu au fost finalizate, iar o parte din ziduri a fost acoperita la loc cu pamant, pentru a fi protejate mai bine impotriva distrugerilor, pana in ziua cand, printr-un miracol, se vor gasi bani pentru punerea lor in valoare. Se pare insa ca acest moment este din ce in ce mai indepartat. Pana atunci, la Edificiul Roman cu Mozaic, in lipsa banilor, conservarea se face prin metode empirice.

Mormantul pictat, ascuns de ochii vizitatorilor

Mormantul pictat din zona restaurantului "Zorile", deasupra terasei naturale din dreptul plajei "Modern", este un bun exemplu pentru a ilustra monumentele ascunse de ochii turistilor. Este vorba de o cripta prevazuta cu un culoar de acces care se deschide intr-o camera mortuara. Peretii sunt pictati cu scene simbolice, marcand locul in care avea loc banchetul ritual. Accesul in mormant se face pe o intrare ingusta si poate fi vizitat de una, cel mult doua persoane, care au insa nevoie de aprobare speciala. Un alt inconvenient este ca un circuit de vizitatori ar putea distruge pictura, si asa sensibila, care se afla in conservare. Vecinii nostri de la sudul Dunarii au insa un monument similar, pe care l-au pus in valoare construind deasupra lui o replica identica a mormantului, la o scara mai mare. Acesta este un concept pus in practica in multe tari ale lumii, mai putin in Romania.

Bazilici in paragina

Sapaturile arheologice din Constanta au scos la lumina mai multe bazilici crestine. In zona Muzeului Marinei au fost descoperite, in anii `60, "Bazilica mare" si "Bazilica mica" ce deserveau mai intai Episcopia si apoi Mitropolia Tomisului. Cea mai mare bazilica descoperita la Constanta se afla insa in apropierea esplanadei plajei "Modern". Deasupra ruinelor s-a inceput constructia fostului hotel al Partidului Comunist. Proiectul initial nu a tinut cont de vestigii, dar, dupa mai multe interventii, acesta a fost schimbat, astfel incat bazilica sa nu fie afectata. Intre timp, constructia a fost abandonata. In prezent, lantul hotelier international "Continental" a inceput sa construiasca acolo un hotel si s-a angajat ca va pune in lumina si cea mai mare bazilica descoperita pana acum in vechiul Tomis. Bazilica de sub hotel, construita in secolele V-VI d.Hr. se suprapune pe un amfiteatru mai vechi, din secolele I-III d.Hr. Subsolul Liceului "Eminescu" ascunde o alta bazilica tomitana. Specialistii spun ca ea se poate vizita numai cu aprobarea conducerii liceului, iar conditiile de conservare lasa mult de dorit. Umiditatea mare si lipsa de interes a directorului acestei institutii de invatamant ar putea compromite monumentul. Langa Oficiul Postal 13, tot in zona peninsulara, se mai afla o bazilica ingropata, iar la Poarta 1, aproape de statia mijloacelor de transport in comun, se poate vedea o parte dintr-o alta bazilica scoasa la lumina. Arheologul Zaharia Covacef este de acord ca sapaturile arheologice nu pot obtura construirea edificiilor contemporane, dar aproape in toate situatiile se pot gasi solutii pentru punerea in valoare a vestigiilor antice, astfel incat acestea sa aduca bani frumosi orasului, prin includerea lor in circuitul turistic.

Hotii de obiecte arheologice

Obiectivele arheologice din afara orasului sunt expuse, in afara de deteriorarea din cauze naturale, si pericolului cautatorilor de vestigii. Lipsa banilor face ca aceste obiective sa nu fie pazite corespunzator, astfel incat "braconierii istoriei" pot sa isi faca de cap. Politistii din Istria ne-au confirmat faptul ca au depistat in nenumarate randuri persoane suspecte care, inarmate cu detectoare de metale, colindau dealurile din jurul cetatii Histria in cautare de obiecte arheologice de valoare. Aceeasi problema am intalnit-o si la Capidava. Arheologii care lucreaza acolo ne-au povestit ca la inceputul fiecarei veri, cand vin in tabara pentru campania de sapaturi, gasesc gropi sapate ilegal de acesti cautatori de comori. Se pare ca satenii ii cunosc si ii ajuta, insa nu vor sa sufle un cuvintel despre acest lucru. La Adamclisi, s-a incercat refacerea uneia dintre porti, impreuna cu arcada monumentala. S-au intocmit schite, au fost aduse in cetate blocurile de piatra finisate, numerotate in functie de locul pe care urmau sa-l ocupe in zid. Desi proiectarea, alegerea si aducerea materialului, constituind cea mai grea parte, au fost deja facute, pentru montarea pieselor in poarta nu s-au mai gasit bani. Directorul Muzeului National de Istorie si Arheologie Constanta, Gheorghe Papuc, a atentionat, de mai multe ori, Ministerul Culturii si Cultelor in legatura cu problema reconstruirii portii, aratand ca e vorba numai de montarea pieselor respective, pentru care este necesara o suma mica de bani. Cu toate acestea, nimeni nu s-a preocupat de acest subiect. Au trecut anii, si pietrele (cu finisarea, numerotarea si transportarea carora s-a pierdut timp si s-au cheltuit bani) au ramas aruncate prin cetate. Ca si in alte parti, paznicul cetatii Adamclisi trebuie sa dea piept si cu cautatorii de comori. "Intr-o noapte, i-am auzit pe unii in cetate. Cand m-am apropiat, am vazut ca sapau cu o lopatica de armata. Aveau bocanci maro, haine de camuflaj si combinezoane negre. Eu zic ca erau de la Politia de Frontiera. Unul m-a lovit cu piciorul si apoi m-au alergat pe dealuri", ne-a declarat el. Acesta nu a fost un caz singular la Adamclisi, dar a fost, probabil, cel mai flagrant. Toate aceste probleme se vor agrava cu siguranta in acest an, in contextul unui buget mai mic.