Lectie de arheologie la Capidava
Lectie de arheologie la CapidavaMuzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) va desfăşura, în perioada 29 iulie - 1 august, un proiect de educaţie culturală co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Sub genericul „Capidava Rediviva", MNIR propune o nouă abordare în ceea ce priveşte pedagogia patrimoniului, respectiv implicarea elevilor şi a comunităţilor locale din zonele unde se desfăşoară cele mai reprezentative cercetări arheologice din România.
Proiectul -
coordonat de MNIR şi Centrul Naţional de Cercetare în Domeniul Muzeologiei
„Radu Florescu" - este organizat în parteneriat cu Seminarul de Arheologie din
cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, Muzeul de Artă şi
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Colegiul Naţional
Pedagogic „Constantin Brătescu" din Constanţa şi Asociaţia Antiquitas.
Evenimentul, ce se va derula cu sprijinul primăriilor din Cernavodă şi Topalu,
urmăreşte să readucă în atenţia publicului şi eforturile de cercetare
sistematică a siturilor istorice întreprinse în general de către arheologi, şi
în special de iniţiatorii şi promotorii cercetărilor de la Capidava, Grigore
Florescu (1892 - 1960) şi Radu Florescu (1932 - 2003).
Pe parcursul a patru zile, mai multe grupe de elevi din localităţile Cernavodă
şi Topalu vor avea ocazia să descopere, într-un mod care să le stimuleze
deopotrivă curiozitatea şi imaginaţia, moştenirea culturală a antichităţii
romane, pornind de la un important sit arheologic de la Dunărea de Jos, cetatea
Capidava.
Seria de activităţi educaţionale dedicate celor mai tineri dintre membrii
acestor comunităţi locale se va desfăşura atât în cadrul sitului arheologic
Capidava, cât şi la şcoala generală din comuna Topalu.
Puteţi vizita şantierul pe 1 august
Modulele
educaţionale au fost proiectate astfel încât, prin îmbinarea învăţării şi a
jocurilor, copiii să poată înţelege mai bine semnificaţia şi importanţa
patrimoniului arheologic local şi naţional, să observe detaliile specifice
legate de cercetarea arheologică de teren, precum şi a celor privind protejarea
şi punerea în valoare a siturilor arheologice. În derularea activităţilor
educaţionale din proiect au fost implicaţi şi elevi de la Colegiul Pedagogic
din Constanţa, care se pregătesc pentru a deveni animatori culturali,
îndeletnicire care - ţinând cont de numeroasele situri arheologice din Dobrogea
- are mare potenţial.
De asemenea, pe data de 1 august va avea loc „Ziua porţilor deschise" a
şantierului arheologic Capidava, care va fi dedicată tuturor celor ce vor dori
să viziteze situl şi să afle - în cadrul unor vizite ghidate, special pregătite
pentru această ocazie - istoria anticei cetăţi. Construită în timpul împăratului
Traian, la începutul secolului al II-lea, pe locul unei fortificaţii dacice -
aşa cum indică numele - cetatea de la Capidava a fost un punct important în
sistemul de apărare al Imperiului Roman. Situată pe malul Dunării, cetatea de
la Capidava făcea parte, împreună cu alte fortificaţii precum Carsium, Cius,
Troesmis, Noviodunum şi Aegyssus, dintr-o linie defensivă al cărei scop urmărea
două obiective: crearea unor condiţii favorabile pentru continuarea expansiunii
imperiului, precum şi asigurarea securităţii locuitorilor din provinciile
romane prin oprirea unor eventuale atacuri ale populaţiilor învecinate.
Cetatea a renăscut din ruine
În istorie este consemnat faptul că, în ultimele secole ale stăpânirii romane
din zonă, care se suprapun cu transgresarea Imperiului Roman către forma sa
bizantină, dar şi cu o creştere a frecvenţei şi forţei atacurilor barbare,
Capidava cunoaşte o perioadă dificilă, fiind chiar distrusă în timpul
atacurilor gotice din 248-250, şi apoi refăcută din temelie în vremea
împăraţilor Gallienus, Aurelian sau Diocleţian.
Cercetările arheologice au evidenţiat faptul că refaceri succesive - parţiale -
au fost făcute şi în secolele IV şi V, când cetatea a fost din nou afectată de
violenţa atacurilor barbare. Ultimele urme ale prezenţei romano-bizantine în
cetate au putut fi plasate în timp cu ajutorul monedelor, astfel încât se poate
stabili abandonarea cetăţii de către reprezentanţi ai puterii oficiale în
primul sfert al secolului al VII-lea (ultima monedă descoperită datând din anul
614).
Cercetările arheologice au început aici în 1924, şantierul de la Capidava
făcând parte din seria celor deschise în perioada interbelică de discipolii
renumitului arheolog Vasile Pârvan.
În momentul de faţă, arheologii îşi desfăşoară aici activitatea vară de vară,
la cercetările întreprinse sub coordonarea ştiinţifică a dr. Ioan C. Opriş
participând echipe provenite de la Facultatea de Istorie a Universităţii din
Bucureşti, Facultatea de Istorie a Universităţii „Lucian Blaga" din Sibiu, Facultatea
de Istorie a Universităţii „Ovidius" din Constanţa şi Muzeul de Istorie
Naţională şi Arheologie Constanţa.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp