Motiv de bucurie pentru primarul Carjaliu Comuna Agigea are stema (document)

Agigea se alătură astfel puţinelor localităţi din judeţul de la malul mării care are stemă. De pe lista acestora fac parte Constanţa, Medgidia, Gârliciu, Tortomanu, Crucea, Siliştea, Topalu, Eforie, Năvodari, dar şi Valu lui Traian. Jurista Prefecturii, Aura Bozdoacă, ne-a declarat că sunt foarte multe propuneri pentru definitivarea stemei trimise către MAI la care se aşteaptă răspuns

Noua stemă se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe un fundal albastru unde se află un soare de aur, un pod de argint suspendat pe cabluri (n.r. ceea ce reprezintă Podul de la Agigea de peste canalul Dunăre - Marea Neagră), iar în vârful scutului se află valuri de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Primarul comunei Agigea, Cristian Cârjaliu, s-a arătat foarte încântat de vestea pe care i-am dat-o, cu atât mai mult cu cât demersul pe care l-a întreprins la începutul acestui mandat, în urmă cu aproximativ un an şi jumătate, a căpătat în cele din urmă contur. „Încă de pe vremea când eram consilier local am propus ca Agigea să aibă stemă, dar fostul primar nu a vrut. De altfel, pentru aceleaşi motive pentru care nu a vrut să pună în practică acest proiect, nu a vrut să realizeze şi celelalte 150 de proiecte de modernizare a localităţii".

Primarul a mai adăugat faptul că există o Comisie de Heraldică la nivel naţional care stabileşte forma finală a stemei pentru ca nu cumva, la nivel naţional, să se suprapună simbolurile mai multor localităţi. Tot această comisie dă şi avizul final în privinţa stemelor. „Noi am ales soarele pentru că pentru că suntem o localitate la mare, iar din mare răsare soarele. Podul de pe stemă reprezintă podul Agigea, un alt simbol al localităţii noastre", a ţinut să explice primarul.

Potrivit datelor din Monitorul Oficial al României, soarele este simbolul al prosperităţii, curajului şi al demnităţii locuitorilor, valurile de argint simbolizează capătul dinspre litoral al Canalului Dunăre - Marea Neagră, precum şi deschiderea acestuia la mare, iar coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Puţin peste zece localităţi din 70 au steme

În 1993, Guvernul a aprobat metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor si comunelor, iar la zece ani distanţă, în ianuarie 2003, fostul prefect Gheorghe Martin, emitea un Ordin în baza căruia, la nivel judeţean, se constituia o Comisie judeţeană pentru analizarea propunerilor privind elaborarea stemelor localităţilor. Practic, toate localităţile erau obligate să reproducă şi să folosească stema care să simbolizeze tradiţiile istorice şi realităţile economice din zonă.

În 2003, în paginile cotidianului nostru anunţam că la acel moment, din totalul celor 70 de localităţi doar şapte îşi depusese proiectele machetelor, şi anume municipiile Constanţa şi Medgidia, şi comunele Gârliciu, Tortomanu, Crucea, Siliştea şi Topalu. Valu lui Traian şi Lumina îşi depuseseră proiectele pentru adoptarea stemei.

Comisia Judeţeană de analizare a proiectelor, aflată iniţial în subordinea Prefecturii, a trecut în 2004 la Consiliul Judeţean. Am încercat să aflăm mai multe detalii în ceea ce priveşte localităţile care au deja stemă, însă reprezentantul Comisiei, Mariana Belu, secretara judeţului, se află în concediu, iar cel care îi ţine locul, Radu Volcinscki, directorul Direcţiei Generale de Administraţie Publică şi Juridică, nu ştia detalii legate de această problemă.

Odată aprobate, stemele pot fi reproduse pe firmele si sigiliile autorităţilor locale, pe imprimatele acestora, pe indicatoare care marchează intrarea în judeţe şi localităţi şi expuse pe frontispiciul clădirilor în care se află sediul autorităţilor administraţiei publice locale.