Ocolul Silvic Basarabi a intrat in campania de impadurire

Directia Silvica Constanta este preocupata de indeplinirea planului propus in acest an vizavi de refacerea fondului forestier judetean * Impadurirea terenurilor degradate reprezinta o solutie eficienta pentru micro-climatul dobrogean * Igienizarea padurilor trebuie sa faca parte din programele de informare destinate populatiei

Perioada 15 martie-15 aprilie a fiecarui an reprezinta, pentru Directia Silvica din Constanta, inca un motiv in plus de a initia si derula activitati de reabilitare si refacere a fondului forestier national, cumulate cu deja obisnuitele campanii de impadurire de primavara, cu atat mai mult cu cat acest interval de timp este denumit "Luna padurii". In cadrul ocoalelor silvice din judet, munca de impadurire si de intretinere a suprafetelor de teren planificate in acest scop este intensa, Directia Silvica Constanta fiind preocupata de indeplinirea planului propus in acest an vizavi de refacerea fondului forestier judetean. Si la Ocolul Silvic Basarabi activitatea de impadurire, specifica acestei perioade, este in toi. Seful ocolului, Costel Pasca, ne-a declarat ca in programul de impadurire sunt cuprinse, pentru moment, 85 de hectare de teren, 30 de hectare dintre acestea parvenindu-le in ultimele zile. In campania specifica primaverii, se lucreaza, concomitent, pe doua zone, spre Baragan, unde se vor planta puieti pe cca 15 hectare de teren, si in zona Pestera - Ciocarlia. Activitatea coordonata de Ocolul Silvic Basarabi este foarte complexa, avand in vedere ca se depun eforturi mari, nu atat pentru campania de impadurire specifica primaverii, cat pentru transformarea zonelor degradate in terenuri fertile pentru fondul forestier. Ocolul Silvic Basarabi coordoneaza, in prezent, o suprafata de 3.000 de hectare. Responsabilul Compartimentului pentru Regenerarea Padurilor, Vasilica Savin, ne-a informat ca, la acest moment, este preluata o suprafata de aproximativ 1.000 de hectare de teren degradat, 750 de hectare dintre acestea, fiind apte pentru impadurit. Terenurile preluate de Ocolul Silvic sunt in special foste terenuri arabile, care, datorita climei mai putin prielnice zonei dobrogene, au ramas nefertile. Pentru lucrarile de campanie se foloseste in special mana de lucru umana, dar si cea mecanizata, achizitionandu-se masini de plantat. Exista, in acest sens, colaborari si cu firme prestatoare de astfel de servicii, care folosesc forta de munca locala, respectiv oamenii din localitatile apropiate zonelor pe care se executa lucrari de impadurire sau de ingrijire. Activitatea acestora este atent controlata de padurarii ocolului silvic, cei care vor fi responsabili de viitoarele paduri.Clima de stepa ingreuneaza dezvoltarea padurilorPadurile dobrogene nu mai sunt de mult timp paduri naturale. Majoritatea zonelor care la ora actuala sunt impadurite reprezinta rezultatul eforturilor depuse de catre Directia Silvica din Constanta. Zona dobrogeana este caracterizata de doua tipuri de clima, astfel ca, in partea extrema vestica, este specifica silvostepa, iar in cea mai mare parte a teritoriului de est este specifica stepa. Rezultatul acestei "dispuneri" are efecte foarte mari asupra vegetatiei. In partea de vest a judetului, unde ploua mai mult, vegetatia este mai bine reprezentata, iar padurile cresc si se intretin mult mai usor. In est, situatia este mult mai dificila, pentru ca datorita climei specifice, nu se pot impaduri zone mari de teren. Pe langa acest aspect, se pare ca, asupra zonelor impadurite din est exista o presiune mult mai mare, chiar din partea populatiei. In procesul de degradare a padurilor factorul uman modifica permanent starea zonelor impadurite, care isi reduc suprafata din ce in ce mai mult, datorita activitatilor de constructie care au inceput sa se extinda. Igienizarea padurii ocupa un rol important in procesul de intretinere, in prezent lucrandu-se la curatarea padurilor pe linia Constanta - Mangalia. Pe viitor, lucratorii ocolului silvic vor pune in aplicare programul de reconstructie ecologica a zonei dobrogene, prin continuarea impaduririi terenurilor degradate si prin infiintarea perdelelor forestiere de protectie, atat de necesare pentru dezvoltarea agriculturii.